Cresterea salariilor de baza ale medicilor si asistentelor medicale are un impact pozitiv restrans asupra tendintei de migratie, cu mult mai mic decat cel estimat, din cauza distorsiunilor pe care Legea salarizarii le-a introdus in sistemul de sanatate, iar fenomenul migratiei, care afecta pana acum in special medicii si asistentele medicale, tinde sa se extinda rapid, in masa, la toate categoriile profesionale, releva studiul "Influenta calitatii vietii profesionale asupra tendintei de migrare pentru munca a personalului din sanatate", informeaza Agerpres.
"Cresterea salariilor de baza ale medicilor si asistentelor medicale are un impact pozitiv restrans asupra tendintei de migratie, cu mult mai mic decat cel estimat. Impactul optim a fost ratat din cauza distorsiunilor pe care legea salarizarii le-a introdus in sistemul de sanatate. Cel mai relevant aspect il constituie procentul pe care-l are tendinta de migratie asupra medicilor - categoria care a beneficiat de cele mai mare cresteri ale veniturilor salariale", se arata in cercetarea comandata de Federatia "Solidaritatea Sanitara" (FSS).
Potrivit sursei citate, exista instrumente care pot reduce impactul migratiei, dar care nu sunt utilizate. Cel mai evident aspect il constituie multimea interventiilor pozitive, in favoarea cresterii calitatii vietii profesionale a salariatilor din sanatate si a scaderii tendintei de migratie, pe care le permit negocierile colective, respectiv Contractul colectiv de munca la nivel de sector.
Citeste si:
"Desi negocierea si incheierea unui contract colectiv de munca la nivel de sector a fost asumata prin Acordul cu Guvernul, aceasta obligatie nu a fost indeplinita nici pana la ora actuala", precizeaza FSS.
Sindicatele din sanatate atrag atentia ca, din cauza discontinuitatilor din politica de salarizare, fenomenul migratiei, care afecta pana acum in special medicii si asistentele medicale, tinde sa se extinda rapid, in masa, la toate categoriile profesionale. In conditiile in care acest efect survine pe fondul unui deficit in crestere de forta de munca, impactul negativ risca sa fie unul foarte puternic, aproape similar cu cel pe care il are migratia medicilor si asistentelor medicale.
"Singurul aspect pozitiv il constituie faptul ca, in absenta masurilor adoptate impreuna cu Ministerul Sanatatii in aceasta primavara, situatia ar fi fost de-a dreptul dezastruoasa. Retinem insa ca Ministerul Sanatatii nu a reusit inca sa utilizeze eficient toate instrumentele pe care le are la indemana in combaterea fenomenului migratiei'', afirma FSS.
Citeste si:
Astfel, conform studiului, circa 78% dintre respondenti (83,7% dintre respondentii medici si 74,4% dintre respondentii asistente medicale) au indicat ca au luat in considerare posibilitatea de a migra pentru munca, iar aproape 26% dintre medici si aproximativ 19% dintre asistentele medicale au indicat ca au lucrat anterior in strainatate pe perioade variabile de timp.
Intentia clara de a migra pentru munca este situata la nivelul a circa 23% (aproximativ 24% dintre medici si aproape 19% dintre asistentele medicale). 17% dintre respondenti au indicat ca sunt hotarati si foarte hotarati sa-si caute un loc de munca in strainatate. Per ansamblu, dorinta expresa de a ramane in tara este situata intre 16% si 19%; doar circa 23% dintre asistentele medicale si aproape 17% dintre medici au indicat faptul ca nu au intentionat niciodata sa migreze pentru munca, aceasta putand fi considerata zona de stabilitate certa a profesionistilor din sanatate.
Citeste si:
Specialitatile cu procentele cele mai mari de salariati care au indicat hotararea de a emigra sunt urmatoarele: ATI - 6,46%, Chirurgie - 5,44%, UPU- 4,08%, Pediatrie - 3,06%, Radiologie - 1,70% si Oncologie - 1,36%.
Din perspectiva factorilor locali (tip push) care influenteaza/determina decizia de a emigra, distributia raspunsurilor - date de toti subiectii - pentru cele mai importante variabile este urmatoarea: conditiile de lucru din unitatile sanitare romanesti - 23,62%, conditiile de viata/civilizatie din Romania - 21,95%, nemultumirea fata de venitul actual - 19,15%, dificultatile de realizare profesionala in Romania - 10,3%.
In privinta factorilor externi (pull) care influenteaza/determina decizia de a emigra, respectiv atrag specialistii din sanatate sa lucreze in alte state, distributia raspunsurilor - date de toti subiectii - pentru cele mai importante variabile este urmatoarea: conditiile de viata mai bune din tara de destinatie (nivelul de civilizatie) - 26,34%, veniturile salariale mai mari - 21,31%, respectul de care se bucura profesionistii - 19,79% si conditiile de lucru mai bune - 15,48%.
Citeste si:
In domeniul schimbarilor care ar putea reduce tendinta de migratie, imbunatatirea conditiilor de munca este solutia indicata de numarul cel mai mare de respondenti (56%) - dintre cei care intentioneaza sa plece - ca masura ce ar putea determina renuntarea la intentia de a emigra, urmata de cresterea veniturilor salariale (44%); asistentele medicale opteaza in primul rand pentru cresterea veniturilor salariale, in timp ce medicii pun un accent mare pe imbunatatirea conditiilor de munca. Distributia raspunsurilor sugereaza necesitatea a doua directii complementare de interventii pentru diminuarea tendintei de migratie: cresterea veniturilor pentru asistentele medicale si imbunatatirea conditiilor de munca pentru medici.
"Abordarea de ansamblu indica faptul ca veniturile salariale actuale nu se situeaza pe primul loc al factorilor care contribuie la retinerea salariatilor in tara, acesta fiind ocupat de obligatiile de familie. Daca tinem cont de acest raspuns, cea mai eficienta abordare pare sa fie cea privitoare la armonizarea vietii profesionale cu viata de familie. Veniturile salariale actuale sunt indicate in masura cea mai mare de medici ca factori ce determina ramanerea in tara. 43% dintre salariatii care nu au declarat in mod explicit ca nu doresc sa plece indica drept motiv al plecarii conditiile de lucru si de avansare profesionala, acesta fiind un domeniu relevant de interventie in vederea stoparii migratiei. Conditiile de viata mai bune din tarile de destinatie, ca factor de atractie, constituie numitorul comun pentru toate categoriile profesionale", atrage atentia FSS.
Citeste si:
Totusi, circa 42% dintre respondenti au indicat ca au colegi/colege care au lucrat in strainatate si s-au intors sa lucreze in Romania. Principalele efecte asupra celor care au lucrat anterior in strainatate sunt legate de cresterea pregatirii si eficientei profesionale, respectiv a atitudinii fata de pacienti.
"Chiar daca asocierea migratiei cu deficitul de personal este un loc comun in mentalul colectiv, precizam ca fenomenul caracterizeaza intr-o masura foarte mare trecutul (impactul lui fiind mai redus in prezent), avand la baza doua cauze: plecarile din cauza migratiei (la care s-au adaugat plecarile firesti, in special prin pensionare) si blocarea posturilor. Cu alte cuvinte, statul a actionat ca un potentator al efectelor migratiei o buna perioada de timp, situatia cunoscand acum schimbari semnificative", arata studiul.
Citeste si:
Federatia Solidaritatea Sanitara subliniaza ca analiza de ansamblu arata ca aceste cresteri salariale din ultimii trei ani au determinat scaderea tendintei de migratie in cazul a circa 31% dintre salariati. In acelasi timp, circa 43% dintre respondenti au indicat ca aceste cresteri salariale nu le-au modificat intentia de a migra pentru munca.
55% dintre asistentele medicale au indicat ca majorarile salariale nu au efect asupra intentiei salariatilor de a migra
Potrivit studiului, 55% dintre asistentele medicale au indicat ca majorarile salariale nu au efect asupra intentiei salariatilor de a migra, in timp ce doar 42% dintre medici au indicat acelasi lucru.
"Majoritatea medicilor se declara multumiti si foarte multumiti de veniturile obtinute, in timp ce asistentele medicale sunt impartite in mod aproape egal intre multumire si nemultumire fata de veniturile obtinute. Mai exact, 64,55% dintre medici se declara multumiti si foarte multumiti de veniturile obtinute; doar 13,66% dintre ei se declara nemultumiti si foarte nemultumiti. In acelasi timp, 39,21% dintre asistentele medicale se declara multumite si foarte multumite de veniturile obtinute; doar 38,99% dintre ele se declara nemultumite si foarte nemultumite. Respondentii apartinand restului categoriilor de personal se situeaza in marea lor majoritate de parte nemultumitilor", releva documentul.
Cercetarea a fost comandata de Federatia "Solidaritatea Sanitara", fiind realizata de Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala "Solidaritatea" (CCDSS) in perioada 12-18 septembrie 2018 pe un esantion de 1.253 salariati din sectorul de sanatate. Esantionul este reprezentativ pentru categoriile profesionale medici si asistente medicale. Cercetarea face parte din Strategia de actiune bazata pe dovezi, implementata de FSS.
Studiul are ca subiecti exclusiv salariatii din sanatate, fiind reprezentativ pentru categoriile profesionale medici si asistente medicale, pentru restul categoriilor profesionale datele avand doar caracter informativ. Precizam ca informatiile privitoare la alte categorii de personal indica o pondere in crestere a intentiei de a migra pentru munca. In masura in care aceste informatii vor fi confirmate de cercetari ulterioare fenomenul poate fi considerat unul ingrijorator, fiind de natura a afecta semnificativ activitatea unitatilor sanitare, deoarece el survine in contextul unui deficit de forta de munca, inlocuirea celor plecati - indiferent de calificarea lor - devenind din ce in ce mai dificila. Cu alte cuvinte, deficitul de specialisti din sectorul public de sanatate (valabil mai ales pentru unele specializari) tinde sa fie dublat de un deficit general de personal.
Personalul auxiliar (infirmiere si ingrijitoare - in special) este in ascensiune din perspectiva tendintei de migratie, probabil si datorita unei nise specifice de activitate existenta in occident (ex. ingrijire batrani la domiciliu).
Sursa foto: Shutterstock / Blue Planet Studio
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
