Cluj-Napoca, Timisoara si Galati sunt orasele in care autoritatile se preocupa cel mai mult de reducerea poluarii, la polul opus fiind Ploiesti, Constanta si Craiova, insa niciuna din marile primarii din Romania nu a acumulat macar jumatate din scorul maxim posibil acordat pentru actiunile anti-poluare, potrivit unui raport publicat de Observatorul Roman de Sanatate (ORS).
Analiza Observatorului Roman de Sanatate (OSR) se bazeaza pe o grila de evaluare cuprinzand 20 de indicatori organizati in 5 domenii:
1. Interventii economice pentru reducerea poluarii aerului (25% din scor): stimulente financiare pentru renuntarea la masinile vechi, taxa de congestie in zonele cu trafic intens, taxe de parcare crescute pentru centrul orasului, reduceri/bonusuri pentru trazitia la mersul cu bicicleta sau transportul in comun;
2. Interventii administrative pentru reducerea poluarii aerului (25% din scor): introducerea de zone cu emisii scazute, reglementari locale specifice pentru zonele de constructii, achizitii publice de autobuze electrice sau diesel, tramvaie sau troliebuze in ultimii doi ani;
3. Interventii comportamentale pentru reducerea poluarii aerului (20% din scor): introducerea de programe de bike sharing sau car sharing, campanii de comunicare cu privire la calitatea aerului in ultimii 3 ani;
4. Infrastructura care face posibila reducerea poluarii aerului (20% din scor): piste de biciclete, parcuri si zone verzi, numar de tramvaie si numar de statii de tramvai;
5. Indicatori directi de poluare a aerului (20% din scor): depasiri peste valorile limita anuale ale PM10, NO2 si NOx, numar de masini si autobuze diesel inregistrate in 2017 la 1.000 de locuitori per judet.
Citeste si:
Cele mai toxice orase nu fac destul pentru reducerea poluarii
In Iasi, valorile limita pentru particule in suspensie PM10 au fost depasite cel mai frecvent in 2017, timp de 83 de zile, un nivel ridicat al poluarii aerului, avertizeaza OSR.
Capitala este pe locul al doilea in ceea ce priveste frecventa depasirilor valorilor de poluare maxim admise, cu 44 de zile de depasiri, fiind urmata de Brasov, unde valorile maxim admise au fost depasite timp de 40 de zile in 2017.
In octombrie 2018, Ministerul Mediului a fost notificat de Curtea Europeana de Justitie cu privire la inceperea procesului pe care Comisia Europeana l-a intentat Romaniei pentru ca nu rezolva problmea particulelor in suspenise in aerul respirat in Bucuresti.
Majoritatea primariilor au achizionat autobuze diesel
Opt din cele mai mari primarii din Romania au cumparat in ultimii doi ani vehicule de transport in comun echipate cu motoare diesel, desi organizatiile internationale de sanatate avertizeaza ca aceste vehicule au efecte nocive asupra sanatatii. Doar trei primarii au cumparat mijloace de transport electrice.
Citeste si:
Bucuresti, Brasov si Cluj sunt orasele cu cele mai multe vehicule diesel de transport in comun inmatriculate la o mie de locuitori in 2017. La nivel de judet, zonele urbane din Timis, Bihor si Cluj sunt cele care au cel mai mare numar de masini mai vechi de 20 de ani inmatriculate la o mie de locuitori.
Ce pot face autoritatile locale si primariile
Printre solutiile disponibile pentru autoritati si primarii se numara: incurajarea folosirii bicicletelor si a vehiculelor electrice, taxe de aglomeratie in trafic, scutiri de taxe pentru masinile care polueaza putin, stabilirea unor zone cu emisii scazute, unde au acces doar vehicule care respecta standarde ridicate de poluare, interzicerea folosirii motoarelor diesel.
Sursa foto: Shutterstock / Shaijo
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
