Majorarea alocatiilor pentru copii, decisa in Parlament in cadrul dezbaterilor pe Legea bugetului pe 2019, nu a intampinat nici o opozitie, pentru ca nici un partid nu si-a asumat pierderea “capitalului electoral” adus de o astfel de masura. O decizie cu puternic impact emotional, speculata in scop politic, cu costuri devastatoare tocmai pentru actualii beneficiari!

Parlamentarii au decis ca, de la 1 martie 2019, alocatiile vor creste de la 84 de lei la 150 de lei pentru copiii de peste 2 ani si de la 200 de lei la 300 de lei pentru cei sub 2 ani (mai sunt si cazurile copiilor de peste 2 ani cu probleme de sanatate pentru care inca nu se stie cum va evolua alocatia). Pentru ca masura sa se poate aplica de la termenul stabilit, mai este nevoie de o Ordonanta de Guvern in acest sens.

Deficitul bugetar, majorat cu peste 2 miliarde de lei

Este, cu siguranta, o veste buna pentru familiile cu copii (asa cum sunt vazute si majorarille de pensii si salarii), dar care sunt consecintele? Au fost majorate alocatiile pentru ca in buget au fost bani in surplus, sau pentru ca s-au identificat domenii de la care s-au luat in acest scop? NU! Statul se va imprumuta suplimentar pentru a se majora alocatiile! Pentru adoptarea in Parlament a amendamentului, a fost necesara revenirea la legea care stabileste indicatorii macroeconomici pentru 2019 si s-a majorat deficitul bugetar cu 2,1 miliarde de lei, de la 2,55% din PIB, la 2,76% din PIB.

Dincolo de dicutiile referitoare la initiatorul amendamentului (PNL acuza PSD ca i l-a furat), nici un politician nu a indraznit sa sustina ca alocatiile copiilor nu trebuie majorate (desi structura bugetului este extrem de fragila si dezechilibrata).

Reprezentantii USR spun ca si ei au sustinut majorarea alocatiilor pentru copii, insa cu bani luati de la pensiile speciale sau de la PNDL (Programul National de Investitii Locale care, spun parlamentarii USR, a avut rezultate dezastruoase).

Citeste si:
Dancila ia in calcul restructurarea guvernului in Parlament
In fata opozitiei lui...

Dar, in final, s-a decis ca majorarea alocatiilor sa se realizeze prin majorarea deficitului bugetar. Asadar, o noua categorie de cheltuieli sociale pe datorie, care incarca si mai mult nota de plata a intregii populatii in prezent si in viitor.

Dobanzile la imprumuturile statului, mult subdimensionate in buget

Cum se platesc aceste datorii? In primul rand prin dobanzi! Anul trecut, cheltuielile statului roman cu dobanzile aferente datoriei publice s-au situat la aproape 13 miliarde de lei. Pentru anul acesta, cheltuielile cu dobanzile erau prevazute in buget sa creasca cu doar 0,6 mliliarde de lei, inainte de majorarea alocatiilor.

Consiliul Fiscal sustine, insa, ca nivelul cheltuielilor cu dobanzile prevazut in bugetul pe 2019 este subdimensionat, avand in vedere ca anul trecut acestea au crescut cu 2,8 miliarde de lei. Asta inseamna ca ritmul de crestere scade de la 27,8% in 2018 la 4,4% in 2019.

Programarea bugetara este considerata nerealista de Consiliul Fiscal, “avand in vedere tendinta evidenta de crestere a costurilor de finantare, mai ales in contextul nou adoptatei taxe pe activele bancare, precum si volumul in crestere al datoriei publice”.

Citeste si:
Datoriile companiilor de stat au ajuns la 6% din PIB.Unde se duc banii
Datoriile companiilor de stat...

Care sunt costurile masurilor iresponsabile?

Insa acumularea de dobanzi nu este singura problema a acestor cheltuieli irationale, facute din bani luati cu imprumut! Majorarea alocatiilor se adauga la cresterea excesiva din ultimii an a cheltuielilor cu salariile si pensiile, care sunt programate sa mai creasca si in anii care urmeaza.

Aceste cheltuieli, neacoperite din venituri reale (Consiliul Fiscal sustine ca veniturile sunt, si in 2019, mult supraevaluate, iar cresterea economica de 5,5% estimata de Guvern este complet rupta de realitate) vor produce deprecierea monedei nationale si inflatie, ambele fenomene avand drept consecinta scaderea puterii de cumparare a populatiei - adica cu aceiasi bani, cumperi mai putine bunuri.

In final, populatia va avea mai multi bani, dar de o valoare mai mica, iar pentru acesti bani mai multi va trebui sa plateasca si dobanzi in cascada (pentru ca datoria statului se rostogoleste de la un an la altul).

Asadar, avem o noua masura din categoria “pomeni electorale”, care va fi platita scump de generatiile viitoare.

Citeste si:
Daianu: Rectificarea are loc cand bugetul este teribil de incordat
Daniel Daianu, Consiliul...


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Social »



Citeste si
Cele mai mari temeri ale romanilor legate de bugetul familiei