Ce economii poate face statul roman prin facilitarea introducerii pe piata a medicamentelor biosimilare

Producatorii de medicamente din Romania atrag atentia ca statul poate face economii semnificative la bugetul de sanatate prin facilitarea introducerii pe piata a medicamentelor biosimilare. Potrivit datelor publicate de IQVIA Institute for Human Data Science in septembrie 2018, state din Europa precum Germania, Franta, Italia, Spania si Marea Britanie preconizeaza economii de 10 miliarde de euro pentru perioada 2016-2020, ca urmare a introducerii medicamentelor biosimilare in anumite terapii.

Grupul de Lucru de Biosimilare din cadrul Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania a adus in atentia autoritatilor oportunitatile economice pe care le poate avea statul roman ca urmare a introducerii pe piata a medicamentelor biosimilare. Astfel, spun producatorii, medicamentele biosimilare reprezinta o optiune terapeutica la fel de eficienta si de sigura precum produsul biologic de referinta, si, in acelasi timp, atractiva financiar datorita economiilor pe care le genereaza. Avand in vedere aceste aspecte ar trebui facilitata introducerea lor in tratamentele romanilor, sustine APMGR.

Prezent la o conferinta pe tema sanatatii, Vasile Cocos, deputat in Comisia pentru buget, finante si banci, a precizat ca instituirea unui grup de lucru interinstitutional “cu participare din partea autoritatilor, industriilor si pacientilor” ar putea reprezenta o masura benefica pentru sistemul de sanatate.

“Cateva masuri pe care acest grup de lucru le-ar putea identifica ar fi asigurarea accesului neingradit al medicamentelor biosimilare la licitatii care ar trebui reluate in momentul aprobarii medicamentelor mai ieftine. S-ar produce economii semnificative si imediate fara eforturi considerabile”, a tinut sa precizeze Cocos.

CNAS, interesata ca listele de medicamente sa cuprinda cat mai multe produse biosimilare

Pe acest subiect a vorbit si Vicepresedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), Razvan Vulcanescu. El sustine ca institutia pe care o conduce este interesata ca listele de medicamente sa cuprinda cat mai multe produse biosimilare.

Razvan Vulcanescu a explicat ca dintre cele circa 6.000 de medicamente care se afla pe lista medicamentelor cu si fara contributie personala, 96 cu denumire comuna internationala (DCI) sunt biologice iar cele mai multe dintre acestea sunt utilizate in programele nationale curative. Totodata, dintre cele 96 de DCI-uri biologice, 11 medicamente au echivalente biosimilare pe piata iar pentru doua, pe piata este prezent doar biosimilarul. Astfel ca, ponderea celor 96 de produse biologice in consumul valoric de medicamente si fara contributie personala aflate pe listele de decontare ale CNAS este una semnificativa.

"In acest context, tinand cont de faptul ca pretul medicamentele biosimilare este cu cel putin 20% mai mic decat cel al produselor biologice si avand in vedere imperativul utilizarii cat mai judicioase a Fondului National al Asigurarilor Sociale de Sanatate, este de la sine inteles ca institutia pe care o reprezint este interesata ca listele de medicamente sa existe cat mai multe produse biosimilare. Nu numai ca produsele biosimilare ne-ar permite din aceleasi fonduri sa putem sustine tratamentul unui numar semnificativ mai mare de pacienti, dar, in acelasi timp, accesul la medicamente biosimilare ar putea reprezenta mai multe optiuni de tratament, mai multa autonomie in prescrierea tratamentelor si o usurare a contributiei personale a asiguratului in cazul in care medicamentul nu este compensat in proportie de 100%", a spus Vulcanescu.

El considera ca este necesara o politica unitara a biosimilaritatii la nivel national, care sa tina cont de studiile existente pe plan international pe tema echivalentelor medicamentelor biologice, dar si de limitele acestor studii.

In acelasi timp, secretarul de stat Tiberiu Bradatan a declarat ca economiile generate in urma introducerii pe piata a biosimilarelor pot asigura fondurile financiare necesare pentru medicamentele inovatoare.

"Apare necesitatea ca in elaborarea actelor normative si a reglementarilor specifice domeniului farmaceutic sa se aiba in vedere metodologii care sa asigure cresterea accesului pacientilor la medicamente biosimilare tinand cont si de raportul cost-beneficiu", sustine Tiberiu Bradatan.

Ce sunt medicamentele biosimilare?

Un medicament biosimilar este un succesor al unui medicament biologic, “medicament de referinta”, pentru care brevetul a expirat, iar exclusivitatea a fost pierduta. De asemenea, un medicament biologic (denumit in mod obisnuit „biologic” sau „biofarmaceutic”) este un medicament a carui substanta activa este produsa sau extrasa din organisme vii, tesuturi sau celule.

Citeste si:

Biosimilarul este un medicament biologic inalt similar cu medicamentul de referinta si are un profil de siguranta si eficacitate echivalent cu acesta.

Medicamentele biosimilare ofera o optiune terapeutica mai atractiva financiar pentru sistemele de sanatate. Sunt estimate economii de pana la 18 miliarde euro pana in 2020 in tarile din Vestul Europei, provenind de la 8 molecule de referinta.

„Biosimilarele sunt mai ieftine cu circa 20-30% decat cele biologice sau chiar mai mult, in functie de concurenta creata. Economiile potentiale rezultate sunt semnificative, mai ales pentru ca acest tip de medicamente poate fi utilizat in cazul unor afectiuni precum cancerul, diabetul, artrita reumatoida sau alte boli autoimune, ale caror tratamente au adesea costuri foarte ridicate. Reducerea costurilor de tratament prin intermediul medicamentelor biosimilare ofera economii reale care pot fi directionate pentru tratarea mai multor pacienti, cresterea optiunilor de tratament sau investitii in infrastructura necesara pentru servicii medicale mai bune”, a declarat Adrian Grecu, Presedinte APMGR.

Cum se aproba in Romania un medicament biosimilar?

Anca Cuprariu, purtatorul de cuvant al Agentiei Nationale a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale, a explicat ca biosimilarele se aproba printr-o procedura centralizata la nivelul Agentiei Europene a Medicamentului. Concret, experti din toate statele membre ale UE evalueaza dosarul de calitate, eficacitate si siguranta, iar in momentul in care este vorba de o autorizatie de punere in piata, emisa de Comisia Europeana, se are in vedere intreg procesul de analiza, atent documentat.