Desi unele orase fac eforturi pentru a pastra planul urbanistic, in comunele din judet rasar case si palate care influenteaza calatorii sau turistii si afecteaza perceptia asupra destinatiei. In cadrul conferintei organizata, marti, de Camera de Comert si Industrie Romano-Germana, primarul orasului Resita, Ioan Popa, a intrebat cum pot fi reglementate zonele perimetrale din jurul oraselor, pentru a evita constructiile haotice.
“In ciuda eforturilor pe care le fac primarii, arhitectii, urbanistii din aceste orase de a pastra o logica in constructiile din orase, in jurul lor sunt acele comune, orasele-dormitor, daca vreti sa le numim asa, ati dat exemplul Florestiului, in jurul Timisoarei avem Mosnita, Giroc, Dumbravita, unde se intampla acele PUZ-uri, derogarile de la PUG, se fac tot felul de constructii haotice - acele comune care nu au urbanisti cu experienta si atunci, cand te apropii de o metropola atat de frumoasa, te distruge deja de la intrare peisajul perimetral. Noi facem eforturi in orasele noastre, dar oamenii nu inteleg de ce nu ii lasam sa construiasca, de ce nu e frumoasa casa lor cu un etaj intr-un aliniament de case care sunt doar cu parter. Cum sa reglementam zonele perimetrale din jurul oraselor?”, a intrebat Ioan Popa.
Citeste si:
Eugen Panescu, partener fondator al biroului de arhitectura si urbanism romano-german Planwerk din Cluj, a sustinut ca retrasarea zonei metropolitane si aparitia formelor de management ale zonelor functionale urbane reprezinta solutia la „localitatile-capusa”.
„Cam fiecare oras are cel putin un Floresti, lipit de coasta. In tot acest timp, ma refer la ultimii 20 si ceva de ani, am avut tot ce ne trebuia ca sa controlam aceasta situatie. Nu ne-a lipsit nimic. Dezvoltarile s-au facut cu plan asumat politic, semnat de profesionisti si avizat de institutii. Foarte putine din aceste dezvoltari pe care le vedem in jurul oraselor sunt in ilegalitate sau fara plan. Poate fiecare oras are cateva enclave, dar nu sunt majoritate. Comunele s-au dezvoltat cu plan. Al doilea lucru, fata de ce se petrece in aceste comune, si anume dezvoltare accelerata, libera, fara constrangeri, multi din orase, si din administratie, si din dezvoltatori, si din locuitori, sunt invidiosi, pentru ca la comuna se poate si la oras, nu. Dezvoltarea e mai controlata in orase, prin natura lucrurilor si prin institutii care se uita pe planul lor si in comune, mai putin. Pentru situatia aceasta, trebuie sa ne uitam la cei care gestioneaza aceste comune si la institutiile de peste ele, precum consiliile judetene, care si-au abandonat responsabilitatile de control si corelare ale planurilor pe care le au, conform legii si ministerele de resort. Sunt localitati „capusa” care isi iau toate utilitatile de la oras si au toate avantajele dezvoltarii, fara sa aiba nicio responsabilitate. Cele mai multe orase, s-au capusit deja, de jur imprejur, cu teren intravilan, construit sau nu. Sunt comune care nu au teren agricol, fara scoli, fara echipamente publice. E o situatie cam compromisa din punctul asta de vedere. Ce se poate face, insa? Aici sunt doua lucruri. Sa avem o forma reala de contract metropolitan, o forma functionala pentru zonele functionale urbane, retrasarea zonei metropolitane, care a fost trasata cam cu piciorul. Insa, aceste zone functionale urbane, sa aiba o forma de management, care sa se preocupe si de situatia politica a comunelor, in paralel cu orasul. Astea sunt lucruri pe care trebuie sa le clarificam prin lege, pentru ca politicile publice nu ne mai ajuta, nici compromisul”, spune Panescu.
Citeste si:
Marius Cristea, expert in cadrul Bancii Mondiale, a declarat ca pentru a face ordine in haosul de la periferiile oraselor trebuie stabilit un pachet de legi, care sa fie insotit de o politica guvernamentala de sprijinire a zonelor urbane functionale.
„Fara indoiala, e nevoie de un pachet de legi aferent zonelor metropolitane din Romania, insotite si de o politica guvernamentala din Romania de sprijinire a zonelor urbane functionale si metropolitane, pentru ca Romania este singura tara din Uniunea Europeana care nu are o politica de dezvoltare urbana propriu-zisa”, a spus Cristea.
„Pe zona de guvernanta, este clar ca trebuie sa existe niste atributii stabilite clar prin lege, ce pot face, ce nu pot face structurile de administrare a zonelor metropolitane, ca se numesc ATI sau entitati administrativ-teritoriale. In zona de amenajare a teritoriului, planurile de amenajare a teritoriului zonal ar trebui sa devina, din perspectiva mea, documente cu caracter regulator, si nu director. Crea ca, uneori, limitele administrative sunt cele care stau in calea dezvoltarii si poate trebuie sa avem in vedere si contopirea unitatilor administrativ-teritoriale pe termen lung”, a adaugat reprezentantul Bancii Mondiale.
Citeste si:
Sursa foto: By Jojo Youssef | Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
