Cu un sistem de invatamant subfinantat, care primeste printre cele mai mici investitii din UE raportat la PIB, probleme majore impiedica dobandirea de competente de baza sau digitale pentru elevi. Mai grav este ca problema este mai mare in invatamantul prescolar si primar, etape esentiale pentru evolutia corecta a copiilor si, implicit, accesul la sanse egale ulterioare in viata.
Din pacate, Romania nu isi compromite doar viitorii cetateni, dar si pierde un numar mare dintre acestia. Milioane de romani au cautat scoli mai bune in alte tari pentru copiii lor, iar peste 6.500 de profesori, invatatori si educatori pasionati de meseria lor au ales sa profeseze in alta tara, satui de birocratia de aici si de lipsa unui progres vizibil in societate, potrivit statisticilor Comisiei Europene.
In ciuda unei nemultumiri generale la capitolul Educatie, autoritatile raman „repetente” an de an, desi ar putea aduce o multime de imbunatatiri daca ar copia modelele de succes din alte tari. La nivel global, cele mai performante sisteme de educatie, care conduc in clasamentele de profil, le detin tari ca Finlanda, Japonia, Hong Kong sau Canada.
Citeste si:
Finlanda este, de departe, cel mai bun model care a avut curajul sa faca schimbari radicale la capitolul educatie, devenind o sursa de inspiratie pentru multe alte state. Conform unui studiu UNICEF, Finlanda este a doua tara din lume care ofera cele mai corecte conditii de locuit pentru copii. Reteta sistemului lor de educatie exceptional are cateva ingrediente majore.
Oportunitati egale de invatare. In primul rand, statul finlandez ofera oportunitati egale de invatare pentru toti copiii, carora le asigura totul complet gratuit, de la gradinita, pana la universitate inclusiv. Copiii primesc tot ce au nevoie, incepand de la radiera, pana la mese calde.
In Romania, invatamantul e gratuit doar in teorie, parintii fiind nevoiti sa aduca bani de acasa pentru tot ce au nevoie copiii la scoala. Cei mai afectati sunt copiii din mediul rural, iar din cauza inegalitatii de sanse, copiii care traiesc in saracie sunt susceptibili sa ramana saraci si in viata adulta. Statisticile Comisiei Europene sunt sumbre la acest capitol: Romania are cel mai mare procent de copii care traiesc in saracie din UE. Comparativ, inca din anii 80, finlandezii au stabilit ca principiu faptul ca educatia trebuie sa fie un instrument de a contrabalansa inechitatile sociale.
Citeste si:
Continuarea scolii dupa varsta de 16 ani este optionala in statul nord-european, dar 90% dintre ei o fac. Tinerii pot alege intre doua variante – fie educatie generala, care de regula duce la universitate, fie educatie vocationala, care include ucenicie, dar cele doua sunt flexibile si elevii le pot schimba intre ele. De asemenea, educatia adultilor este foarte promovata si subventionata, tocmai pentru ca finlandezii incurajeaza invatarea continua.
Autonomie pentru elevi si profesori. Ceea ce face special sistemul de invatare din Finlanda sunt invatarea personalizata a elevului, autonomia profesorului, dar si a scolii. Specialistii finlandezi au renuntat la tot ce ducea la inregimentarea inutila a elevilor. Materia de invatamant este centrata pe „cum sa inveti” in loc de „ce inveti”, un concept pe care inca o alta tara cu sistem performant de educatie – Singapore - l-a adoptat. Astfel, la fel ca si in alte tari care exceleaza la capitolul educatie, programa scolara este foarte scurta. Aceste tari se concentreaza pe competente si aptitudini-cheie, nu pe continut. Foarte important este ca invatarea se bazeaza pe interactiunea elevilor cu profesorii, care vor sa le construiasca aptitudini pentru viitor. Principiul de baza este: nu inveti pentru scoala, ci pentru viata.
Citeste si:
Pe de alta parte, meseria de profesor este extrem de apreciata si doar cei foarte calificati sunt acceptati, toti profesorii din Finlanda avand master. In consecinta, ei sunt autonomi si liberi sa decida cum sa isi desfasoare munca cel mai bine.
Putine teme si digitalizare. Potrivit unui raport al OECD, elevii din Finlanda au printre cele mai putine teme din lume, petrecand doar o jumatate de ora pe zi cu acestea. De asemenea, au un singur test obligatoriu, abia la varsta de 16 ani. La polul opus, Romania se afla pe locul 6 in randul tarilor analizate din punctul de vedere al volumului de teme, cu un total de aproape 7,5 ore pe saptamana.
In Finlanda, munca elevilor este usurata de aplicatiile digitale avansate si invatarea interdisciplinara, care cresc totodata gradul de angajament al elevilor.
O atmosfera relaxata. La nivel mondial, Finlanda este recunoscuta pentru atitudinea avangardista fata de scoala. Pe langa cladirile progresiste, care permit elevilor de varste diferite sa invete impreuna, conceptul mai nou este de „scoli fara pantofi”, unde elevii fie isi pot schimba incaltamintea de strada cu una mai comoda, fie pur si simplu pot umbla in sosete. De asemenea, spatii relaxante, unde pot lua gustari sau unde pot socializa, sunt asigurate si pentru profesori, astfel incat si acestia sa poata performa la cote inalte.
Citeste si:
Insa nu doar Finlanda, ci si alte tari pot servi ca exemple si surse de inspiratie.
Canada a urcat in clasamentele globale privind sistemele de invatamant dupa ce, in 2011, si-a stabilit un plan de educatie asezat pe cinci elemente importante: invatare personalizata pentru fiecare elev, predare si invatare de calitate, flexibilitate si alegere, standarde ridicate si educatie bazata pe tehnologie. Programa a fost remodelata in urma discutiilor cu expertii din sistem, pentru a se conforma acestor principii.
In Japonia, programul educational de stat pleaca de la principiul de a forma membri ai societatii creativi, muncitori, cu spirit inalt si cultura generala. In primii trei ani de scoala, pana la varsta de 10 ani, elevii nu dau examene, ci doar niste teste mici. Conceptia lor este ca in acesti primi ani, elevii nu trebuie judecati dupa cat si cum invata, ci sunt invatati despre valori precum respect, blandete, generozitate, compasiune, empatie. In plus, sunt indrumati sa dobandeasca si calitati precum stapanirea de sine, taria de caracter si dreptatea.
Citeste si:
De asemenea, statul japonez se asigura ca elevii au o dieta echilibrata si sanatoasa, astfel ca in toate scolile primare si in liceu mesele sunt asigurate dupa un meniu creat de bucatari priceputi, dar si de profesionisti in nutritie. Elevii mananca alaturi de profesori, tocmai pentru a se crea o relatie pozitiva intre elevi si profesori.
Romania, cu o rata uriasa de analfabeti functionali. Desi aceste sisteme pot parea superficiale pentru o minte obisnuita cu inregimentarea si dominarea elevilor, rezultatele la invatatura plaseaza aceste tari permanent printre cele mai performante state in rapoartele PISA (Program for International Student Assesment) ale OECD, un instrument care masoara sistemele de educatie in lume.
In schimb, ultimul studiu PISA, publicat in 2015, plaseaza Romania pe penultimul loc intre cele 28 de state membre UE la capitolul performante de citire. Astfel, aproape 40% dintre absolventii ciclului gimnazial sunt ceea ce se numeste analfabeti functional. Cu alte cuvinte, daca le dai un text, ei il citesc si nu inteleg nimic sau aproape nimic. Desi ne laudam cu cativa olimpici de exceptie la nivel mondial, la matematica, ocupam doar un loc mai sus in studiul PISA.
Citeste si:
Aceste rezultate ne arata cat de ineficient este sistemul romanesc de invatamant, care, in afara de cele cateva varfuri olimpice, nu face decat sa genereze tineri dezorientati si pregatiti pentru esec pe o piata a muncii tot mai globalizata si tehnologizata. Revolutia 4.0 ii va pune la pamant pe multi, daca nu schimbam din temelii, macar in ultimul ceas, conceptul de educatie romaneasca.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
