"Este evident ca mediul de business, si nu numai, este beneficiarul sistemul de invatamant din Romania, in sensul ca cei mai multi copii care termina scoala ajung in mediul economic. Asta inseamna ca mediul de afaceri este principalul stakeholder al educatiei si ca trebuie sa ne pese de cum arata educatia in Romania. Nu putem avea o tara competitiva fara un sistem educational de inalta valoare si de multa vreme am inteles ca principalul factor de crestere al nivelului copiilor este scoala. De cativa ani de zile noi, mediul de afaceri, suntem mult mai aproape de sistemul de educatie", a declarat Mariuca Talpes, liderul Grupului de lucru Educatie al CDR.
Pentru a intelege mai bine provocarile si problemele sistemului de invatamant din Romania, dar si pentru a putea identifica solutiile, CDR a realizat studiul "Educatia in cifre 2018", o analiza ce contine indicatorii-cheie si status-quo-ul sistemului de invatamant din Romania, facuta din perspectiva mediului de business.
Citeste si:
"Grupul de lucru Educatie din cadrul CDR a construit o serie de indicatori care sa ne ajute sa gasim solutii la problemele din invatamant. Ne uitam la aceste date nu ca sa punem inca o data degetul pe rana si sa spunem cat de bine sau rau stam, ci sa construim solutii. Datele ne ajuta sa intelegem unde suntem, cum stam si ce am putea face. Solutiile sunt mai ales din zona preuniversitara, pentru ca problemele vin de la gradinita, acolo este fundamentul. Daca punem baza buna, atunci o sa avem si un liceu bun si o facultate buna", a adaugat Mariuca Talpes.
Pornind de la rezultatele studiului, specialistii Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei propun o serie de masuri care pot contribui la imbunatatirea calitatii sistemului de invatamant preuniversitar, la crearea unui invatamant profesional, tehnic si dual in stransa legatura cu nevoile reale din piata muncii, dar si la crearea unor programe universitare care sa raspunda atat nevoilor studentilor, cat si mediului de afaceri.
Citeste si:
Solutii pentru invatamantul preuniversitar
In zona invatamantului preuniversitar, specialistii CDR au identificat mai multe obiective si propun masuri care pot imbunatati atat calitatea actului de invatamant, cat si pregatirea cadrelor didactice, dar si reducerea analfabetismului functional.
"Primul obiectiv, la nivelul invatamantului preuniversitar, este formarea initiala de calitate inalta a cadrelor didactice. Atunci cand avem profesori de calitate, sansa de a avea o educatie de calitate este foarte mare. Trebuie sa ne uitam la nevoile profesorilor, sa ii ajutam sa aiba un statut si sa aiba un rol foarte clar", a declarat Simona Baciu, specialist in grupul de lucru CDR.
Pentru a sustine acest obiectiv, CDR propune urmatoarele solutii: alinierea programelor de formare cu standardele europene; accent pus pe practica si stagii de lunga durata (marirea numarului de ore de practica pedagogica de la 2 semestre, cat este acum, la 6 semestre); doi ani de stagiu ca profesor asistent (profesorul asistent va lucra in clasa celor mai buni profesori din invatamant si va participa la toate activitatile acestora); revizuirea criteriilor de acces si iesire din profesie; infiintarea de centre locale cu profesori suplinitori calificati care pot sa inlocuiasca profesorii absenti din scoli.
Citeste si:
Al doilea obiectiv este legat de formarea continua a cadrelor didactice. "Avand in vedere ca in Romania procentul adultilor care apeleaza la formare continua este foarte mic, asta inseamna ca scoala romaneasca produce adulti care la finalul studiilor pleaca cu atat de mare scarba, incat nu mai vor sa se intoarca niciodata acolo. Avem nevoie in secolului 21 sa invatam continuu pentru a fi in pas cu societatea in care traim. Credem ca profesorii ar trebui sa fie primii care sa fie la curent cu toate noutatile din domeniilor lor", a declarat Elena Lotrean, reprezentant al grupului de lucru CDR.
In acest sens, Coalitia propune ca formarea continua a profesorilor sa cuprinda cel putin 3 zile de formare, obligatorii, in fiecare an de profesie. "Este necesar ca formarea sa se reflecte si in activitatea de la clasa: o propunere ar fi ca acordarea creditelor sa se faca in 2 etape: (1) absolvirea cursului in urma unui test de evaluare si (2) prezentarea unui proiect pe parcursul a 3-6 luni care sa demonstreze aplicarea la clasa a tehnicilor si metodelor discutate la curs", a explicat Elena Lotrean.
Citeste si:
O alta solutie pentru formarea profesorilor este ca o data la trei ani acestia sa participe la formari cu continut pedagogic aferente ultimelor noutati din domeniu. De asemenea, sunt incurajate schimburile dintre profesori, de tip "job shadowing", fie in cadrul aceleiasi scoli, fie in scoli partenere din oras sau din alte orase.
Un alt obiectiv se leaga de regandirea sistemului de evaluare a elevilor si profesorilor. In cazul elevilor, este necesara revizuirea sistemului de notare prin adoptarea unuia bazat pe feedback, crestere si motivare a elevilor. Nota sa fie data de trei aspecte: academic (cunostinte), efort (abilitati) si comportament (atitudini). In plus, se propune eliminarea totala a notei la purtare.
Specialistii CDR propun standardizarea notarii, a evaluarii elevilor la clasa si eliminarea notei de la gimnaziu in calculul mediei de admitere. "Notele trebuie sa reflecte nivelul real al elevului. Analfabetismul functional trebuie depistat din timp, nu camuflat sub note nejustificate", arata specialistii CDR.
Citeste si:
Cat priveste evaluarea profesorilor, trebuie stabilite criterii clare de intrare in profesie, parcurgerea programului de formare initiala si selectarea vocationala a candidatilor. In evaluarea anuala a dascalilor, ar trebui luate in considerare si rezultatele acestora la clasa.
Nu in ultimul rand, ar trebui sa existe criterii clare de iesire din profesie a acelor profesori care nu se ridica la standardele de calitate ale profesiei.
Un alt obiectiv major pe masa de lucru a specialistilor CDR este legat de reducerea analfabetismului functional. Potrivit OECD, 38,7% dintre elevii romani, in varsta de 15 ani, sunt analfabeti functional (fata de 19,7%, media europeana), adica nu inteleg ce citesc si nu pot face deductii logice. Intr-un clasament european al analfabetismului functional, Romania se afla pe primul loc.
Citeste si:
"Avem nevoie de masuri care sa reduca si sa previna analfabetismul functional. Avem nevoie de literatie, pentru ca acesta este primul pas pentru a trezi curiozitatea copiilor inspre ce inseamna invatatura. Avem nevoie de programe de diagnostic si remediere. Sa existe profesori care sa fie diagnosticieni ai acestui fenomen si sa poata sa propuna planuri de remediere", a declarat Elena Lotrean.
Programul de remediere trebuie sa fie atractiv, cu multe elemente de invatare prin joc, si sa raspunda nevoii de lucru diferentiat si individualizat. La sfarsitul programului, elevul trebuie sa stie sa citeasca si sa inteleaga un text potrivit varstei lui.
De asemenea, trebuie create programe remediale de vara. La finalul fiecarei clase din ciclul primar, elevii sa primeasca un test de evaluare a textului scris/citit/vorbit, iar cei care nu sunt la standard sa intre in programul remedial – preventie/ interventie coerenta pentru literatie.
Totodata, trebuie pus accent mai mare pe rezolvarea de probleme, gandire critica, gandire creativa la clasa, dar si la examenele de evaluari nationale II, IV, VI, VIII.
Un alt obiectiv identificat de Grupul de lucru Educatie al CDR se refera la reorganizarea scolii, astfel incat sa fie compatibila cu noile realitati economice si sociale.
Solutiile propuse de specialistii CDR sunt: regandirea structurii anului scolar, a orarului copiilor si a vacantelor in functie de necesitatile societatii si economiei (prelungirea cu cel putin 4 saptamani a anului scolar, vacante diferentiate pe zone geografice), regandirea spatiilor de invatare (clasa si scoala sa aiba spatii de lectura, pentru hobby-uri, gradini), introducerea in scoli a cantinelor.
Ne-am dus catre Guvern cu propunerile noastre, astfel ca dialogul dintre mediul privat si Ministerul Educatiei este tot mai strans, in sensul ca am fost la ministru cu aceste probleme. Le-am discutat una cate una, cate din ele vor intra in noua Lege a Educatiei. Usa Ministerului a ramas deschisa si de foarte multe ori ni se cere opinia in legatura cu diverse aspecte. Asta inseamna ca mediul privat este deja un actor in aceasta constructie
Mariuca Talpes, liderul Grupului de lucru Educatie al CDR
Invatamantul profesional, tehnic si dual - legatura cu piata muncii
Invatamantul profesional, tehnic si dual este un alt capitol care trebuie regandit si adus cat mai aproape de nevoile reale ale angajatorilor. Potrivit studiului "Educatia in cifre in 2018", cei mai multi elevi (49%) sunt repartizati in invatamantul tehnic si profesional. 44% dintre elevi merg la licee cu profil teoretic (real si umanist), iar 7% sunt in invatamantul vocational.
In 2018, in invatamantul profesional au fost disponibile 37.000 de locuri, dintre care s-au ocupat 72%, iar in invatamantul dual din 5.553 de locuri s-au ocupat 50%. Datele furnizate de Ministerul Educatiei arata ca, in 2018, cei mai multi elevi care au urmat invatamantul profesional si tehnic erau absoventi de mecanica (17.726), turism si alimentatie (12.359), economic (11.051).
"Vestea proasta legata de meserii este ca va urma o pensionare masiva in 5-6 ani. Companiile si-au facut o estimare si trebuie neaparat sa angajeze tineri care sa poata prelua meseriile", a declarat, reprezentantul Grupului de lucru Educatie, Dana Cavaleru.
Unul dintre obiectivele propuse CDR privind invatamantul profesional, tehnic si dual este legat de cresterea atractivitatii si reputatiei acestuia.
Pentru indeplinirea acestui obiectiv este nevoie de: o campanie la nivel national pentru cresterea interesului tinerei generatii de invatare a unei meserii; promovarea exemplelor de bune practici; crearea unui grup de elita al Colegiilor Tehnice similar cu cel al Colegiilor Nationale; cresterea numarului de consilieri scolari in ciclul gimnazial pentru a asigura traseul cel mai potrivit fiecarui elev; introducerea transparentei in traseul copiilor de la scoala la profesie in REVISAL (sa poata fi corelat traseul profesional in viata cu tipul si nivelul de educatie primite).
"Este foarte importanta o campanie la nivel national pentru cresterea atractivitatii invatamantului tehnic. Companiile investesc foarte mult in marketing si in pregatirea elevilor in sistem dual. Investitia in pregatirea unui singur elev, timp de 3 ani, este cuprinsa intre 5.000 si 8.000 de euro", a explicat Dana Cavaleru.
Un alt obiectiv major identificat de CDR priveste corelarea locurilor din invatamantul tehnic si dual cu nevoile reale ale pietei.
"Cifrele de scolarizare in invatamantul tehnologic trebuie sa fie bazate pe nevoia pietei muncii din regiune, prin consultarea reala a operatorilor economici relevanti. Scoala are un rol activ in acest proces: cartografiaza anual companiile active in regiune si se pliaza pe nevoile concrete de specializari ale acestora; Scoala este flexibila si isi adapteaza planurile de invatamant conform cerintelor pietei muncii din regiune. De asemenea, este necesara crearea unor specializari in zona tehnologiilor avansate si renuntarea cat mai repede la specializari din ce in ce mai putin cerute pe piata muncii. Este necesara revizuirea impreuna cu mediul privat a intregului portofoliu de meserii pentru care sunt pregatiti tinerii astazi in scolile profesionale si liceele tehnologice", au transmis reprezentantii Grupului de lucru Educatie, din cadrul CDR.
Cat priveste invatamantul universitar, specialistii CDR atrag atentia ca este nevoie de o mai buna corelare a ofertei educationale cu cerintele actuale ale pietei muncii, prin adaptarea programei de invatamant si a specializarilor academice.
"Totodata, trebuie incurajate proiectele de asociere de tip "dual degree". Asta inseamna parteneriate cu organizatii si universitati din alte tari si infiintarea de centre de cercetare stiintifica universitara in asociere cu entitati private. Concret, obiectivul ar putea fi atins prin incurajarea derularii programelor de asociere intre centre universitare romanesti si straine, conform modelului “dual degree”. Initiativa se aplica la scara larga in majoritatea tarilor europene, constituind o abordare academica moderna in mediul concurential generat de globalizare", au explicat reprezentantii CDR.
Nu in ultimul rand, sunt necesare schimburi de experienta intre profesorii din universitati si specialisti din companii.
Despre Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei
Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei, una dintre cele mai importante initiative ale mediului de afaceri din Romania, reuneste reprezentanti ai investitorilor romani si straini in Romania si este condusa de un Consiliu Director format din presedintii si vicepresedintii a opt asociatii de business: Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Camera de Comert Americana in Romania (AmCham), Camera de Comert Franceza in Romania (CCIFER), Camera de Comert si Industrie Romano-Germana (AHK), Consiliul Investitorilor Straini (FIC), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) si Confederatia Patronala Concordia (CPC).
In cadrul CDR functioneaza 13 grupuri de lucru formate din specialisti cu expertiza in domeniile Agricultura, Antreprenoriat, Educatie, Energie, Fiscalitate, Fonduri Europene, Infrastructura, IT&C, Mediu, Munca, Sanatate, Servicii Financiare si Turism. Grupurile de lucru sunt formate din profesionisti si personalitati cheie din mediul de afaceri, care reprezinta atat capitalul autohton, cat si cel strain. Grupurile de lucru sunt concepute sa ofere sprijin si asistenta de specialitate ministrilor de resort in special pentru formularea de politici publice care contribuie la cresterea competitivitatii economiei romanesti.
Sursa foto: Facebook / Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
