Relatiile economice, sociale si culturale dintre Romania si Italia sunt printre cele mai stranse si importante pe care tara noastra le are cu vreun alt stat: peste 1,2 milioane de romani muncesc si lucreaza in Italia – cea mai pare comunitate din diaspora si, totodata, cea mai mare comunitate straina din Cizma, 47.547 de companii cu participare italiana sunt inregistrate la Registrul Comertului, Italia este al doilea partener comercial al Romaniei, iar la Bucuresti se afla un Institut Italian de Cultura care promoveaza educatia, arta si cultura italiana in Romania. Chiar la o zi dupa ce italienii au sarbatorit Ziua Nationala, Wall-Street.ro a vorbit despre relatiile dintre cele doua tari cu E.S. Marco Giungi, Ambasadorul Republicii Italiene in Romania.

Wall-Street: Cate companii italiene sunt prezente in Romania? Care sunt factorii care le atrag aici? Exista si lucruri care ii determina pe investitorii italieni interesati de Romania sa aiba retineri?

Marco Giungi: Italia este prima tara in Romania din punctul de vedere al numarului de societati inregistrate. Conform datelor Oficiului National al Registrului Comertului, in februarie 2019, numarul societatilor cu participare italiana era de 47.547, dintre care peste 20.000 active. Doar in primele doua luni ale anului 2019 s-au inregistrat 248 noi societati cu participare italiana.

Romania este cu siguranta o piata interesanta pentru investitori, cu o rata de crestere anuala de peste 4% si finante publice sanatoase.

Printre factorii care atrag intreprinderile italiene se afla mana de lucru calificata si la un cost care, chiar daca este in crestere, ramane inferior mediei italiene.

Nu trebuie uitate nici nivelul de taxare avantajos, disponibilitatea mare de resurse agricole si miniere si costurile mici pentru utilitati si unele materii prime.

Printre factorii care franeaza ulterioare investitii italiene in Romania se afla cu siguranta lipsa fortei de munca. Este clar ca o situatie ca aceasta, pe termen mediu si lung, ar putea sa descurajeze investitiile, daca nu este echilibrata de politici economice adecvate care sa actioneze atat din punctul de vedere al cererii cat si al ofertei de locuri de munca.

Pentru a continua sa investeasca, oamenii de afaceri trebuie sa fie siguri ca pot conta pe un mediu de afaceri favorabil, caracterizat prin stabilitatea si predictibilitatea cadrului legislativ.

Wall-Street: Ne puteti da cateva exemple ale celor mai importante investitii italiene in Romania si volumul acestora? Investitorii italieni s-au concentrat in anumite zone geografice sau au ales unele sectoare economice?

Marco Giungi: Italia se poate lauda cu o prezenta extinsa in Romania. Daca investitiile initiale de la inceputul anilor '90 erau concentrate in vestul tarii, in special in regiunea Banatului, astazi intreprinderile italiene sunt prezente peste tot.

Firmele italiene sunt active in toate sectoarele, de la traditionala industrie manufacturiera la sectorul agro-industrial, trecand prin cel energetic si de inalta tehnologie.

Daca initial piata romaneasca a cunoscut afluxul intreprinderilor mici si mijlocii, noutatea cea mai importanta a ultimilor ani este sosirea in Romania a marilor intreprinderi si a marilor grupuri industriale.

Printre principalele investitii italiene in Romania se evidentiaza cu siguranta cea a Grupului Enel. Grupul este prezent in Romania din 2005 in producerea energiei din surse regenerabile, in distributia (cu circa 127.500 km de retea si 2,8 milioane de puncte de livrare, corespunzatoare cu circa 30% din piata nationala) si in vanzarea de energie electrica (circa 3 milioane de clienti). Acesta are in prezent aproximativ 3.050 de angajati, cu o investitie totala de peste 2,5 miliarde de euro doar in distributie.

In ceea ce priveste sectorul constructiilor, Grupul Astaldi este prezent in Romania din 1991 cu o o echipa de peste 1.000 de persoane si a finalizat cu succes numeroase proiecte de infrastructura de transport public. Grupul italian are un portofoliu de comenzi de peste 900 de milioane de euro si recent a primit comenzi importante din partea statului roman, printre care se numara realizarea unui pod suspendat peste Dunare, in zona Braila.

Mai sunt si fabricile de la Slatina ale societatii Prysmian (centru de excelenta europeana in productia de cabluri optice si pentru energie, cu investitii peste 60 de milioane de euro si circa 1.000 de angajati) si Pirelli (investitie ce va atinge in perioada 2018-2021 cifra de 740,5 milioane de euro, cu peste 2.800 de angajati).

Nu in ultimul rand, in sectorul santierelor, grupul Fincantieri, prin filiala sa Vard, are santiere in Tulcea si Braila, in nord-estul tarii, unde a investit in ultimii 10 ani circa 150 de milioane de euro, avand in total 5.000 de angajati ai companiei si aproximativ 3.000 de muncitori proveniti de la subcontractanti.

Alte mari societati italiene prezente aici mai sunt: Tenaris, Siad, Maschio Gaspardo si Ducati Energia.

Wall-Street: Exista companii italiene importante interesate sa investeasca in Romania in acest moment sau in viitorul apropiat? In ce domenii?

Marco Giungi: Cifrele demonstreaza ca prezenta oamenilor de afaceri italieni in Romania creste intr-un ritm semnificativ. Societatile italiene cred mult in aceasta tara pe care continua sa o considere atractiva.

In acest moment stim societati italiene interesate sa investeasca in tehnologii de strangere, stocare si prelucrare a deseurilor. Un alt sector fata de care am remarcat recent un interes deosebit este cel al energiei neconventionale, in special cel hidroelectric.

Wall-Street: Exista companii italiene importante care au parasit sau intentioneaza sa paraseasca Romania spre a merge in tarile vecine? Daca da, care sunt motivele?

Marco Giungi: Antreprenorii italieni se confrunta astazi cu o realitate in schimbare. Companiile noastre au intrat pe piata romaneasca pe vremea cand mana de lucru era numeroasa si la pret redus comparativ cu situatia actuala caracterizara in schimb printr-o lipsa de forta de munca ingrijoratoare.

Rata scazuta a somajului, care in unele zone urbane atinge niveluri sub 1% si rata ridicata a mobilitatii lucratorilor, ingreuneaza intr-adevar actiunea societatilor de a mentine si a spori investitiile in aceasta tara.

Creste atractivitatea fata de posibilitatile economice oferite in jur de tari precum Serbia sau Republica Moldova. In aceste conditii, ar fi importante intarirea colaborarii dintre mediul de business si cel politic si adoptarea de masuri ad hoc, cum ar fi stimulente pentru sistemul dual de formare profesionala si mai multe investitii in automatizarea proceselor productive indreptate catre asa-zisa industrie 4.0.

Wall-Street: Ati putea mentiona anumite sectoare specifice ale economiei romanesti care ar avea sau au potential de dezvoltare in viitor?

Marco Giungi: Sunt numeroase sectoarele strategice care in anii viitori ar putea impulsiona consolidarea ulterioara a prezentei intreprinzatorilor nostri in aceasta tara.

Cresterea venitului mediu pe cap de locuitor si consolidarea unei clase instarite in Romania, de exemplu, va favoriza probabil cererea de produse si de bunuri de consum de inalt nivel in care exceleaza de obicei tara noastra, printre care produsele textile, pielaria si incaltamintea, multe din ele fiind realizate in Romania cu materii prime italiene.

Si sectorul logisticii ar putea inregistra o crestere puternica in anii urmatori, datorita si pozitiei strategice a Romaniei, situata geografic de-a lungul principalelor coridoare europene. Ratele record de crestere a fluxului de marfuri in porturile maritime ale Romaniei (61,3 milioane de tone in 2018) stau marturie tocmai a felului in care aceasta tara devine tot mai atractiva pentru comertul european.

O posibila dezvoltare s-ar putea inregistra in sectorul tehnologiilor pentru economisirea energiei si in cel pentru eliminarea si reciclarea deseurilor.

O atentie deosebita merita sectorul constructiilor. Perspectiva modernizarii retelei infrastructurii ar putea crea intr-adevar noi oportunitati atat pentru societatile italiene prezente deja sau care ar dori sa lucreze in sectorul constructiilor cat si pentru societatile subcontractante si ma refer aici indeosebi la materialele de constructie si la utilajele si mijloacele de transport de utilizat pentru realizarea de strazi, autostrazi, tuneluri, poduri si cai ferate. Totusi, in acest domeniu, totul va depinde de capacitatea tarii de a profita de oportunitatile deschise de fondurile europene.

Wall-Street: Cati romani traiesc si lucreaza in Italia? Cum s-a schimbat cifra comparativ cu anii trecuti? In ce regiuni si sectoare muncesc acestia?

In prezent comunitatea romana este cea mai mare comunitate straina din Italia noastra cu peste 1.200.000 de cetateni romani rezidenti in Italia, iar numarul acestora este in continua crestere.

Comunitatea romana din Italia este prezenta in toata peninsula, concentrata insa in Lombardia si Lazio. In sectorul constructiilor, indeosebi, se inregistreaza deseori trecerea de la mana de lucru la constituirea de societati.

Wall-Street: Care a fost volumul interschimburilor comerciale bilaterale dintre cele doua tari? Ce importa si ce exporta Romania si Italia una catre cealalta?

Marco Giungi: Italia este de multi ani al doilea partener comercial al Romaniei, dupa Germania, atat in sectorul importurilor cat si al exporturilor, cu o cota de 10% din totalul interschimburilor Romaniei in 2018.

Interschimbul comercial dintre Italia si Romania a atins in 2018 o valoare totala de 15,5 miliarde de euro. Mai exact, Romania a exportat in Italia bunuri in valoare de 7,74 miliarde de euro (+11% in comparatie cu 2017), in timp ce importurile din Italia au atins valoarea de 7,77 miliarde de euro (+2,6% in comparatie cu 2017).

Romania exporta in Italia in principal aparatura electrica, incaltaminte, autovehicule si articole de imbracaminte, in schimb importa masini si utilaje pentru prelucrari mecanice, aparate electrice, articole din material plastic, din fonta, fier si otel.

Wall-Street: Cum apreciati relatiile culturale dintre cele doua tari?

Marco Giungi: Relatiile culturale si stiintifice dintre Romania si Italia se desfasoara in cadrul Acordului de colaborare culturala si stiintifica semnat la Bucuresti la 21 octombrie 2003 si in baza programelor executive pentru colaborare stiintifica si culturala, avand durata de 5 ani, incheiate intre Guvernele celor doua tari.

La Bucuresti este deschis Institutul Italian de Cultura care, in stransa legatura cu Ambasada Italiei, promoveaza relatiile culturale dintre cele doua tari in diferite sectoare, cum ar fi predarea limbii italiene, organizarea de initiative culturale si de manifestari artistice (ecranizari cinematografice, conferinte, concerte, expozitii, etc.), protejarea si valorificarea patrimoniului cultural italian.

Wall-Street: Ce va place cel mai mult in Romania si la romani?

Marco Giungi: Exista cu siguranta o mare sintonie intre cele doua popoare, datorata originii latine comune. Ma simt deseori in Romania ca “acasa” iar contactele cu cei de aici sunt usoare.

Ne leaga spiritul ospitalier, in care amabilitatea nu este doar formala, ci este semnul interesului adevarat fata de celalalt.

Diplomat de cariera, Marco Giungi a devenit Ambasadorul Italiei in Romania in mai 2017. A debutat in diplomatie in 1991, cand a lucrat la Ambasada Italiei de la Yaoundé, Camerun. Incepand cu 1996 si-a desfasurat activitatea la Ambasada Italiei din Seoul, pentru ca apoi sa fie Consul General la Amsterdam si Adjunct al Sefului de Misiune in Pretoria.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Roxana Grosu
Roxana a absolvit Facultatea de Litere , fiind și traducător autorizat de engleză și franceză. Are o experiență de peste 15 ani în presă și comunicare, este grammar nazi și pasionată de istoria artei. Ca jurnalist, a lucrat pentru publicații precum Businessmen's, Bucharest Business Week , România Liberă - unde a fost editor coordonator - și Wall-Street.ro . De-a lungul carierei jurnalistice, Roxana a scris pe domenii precum diplomație , turism , aviație , retail ,...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri