Angajatii din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare au dreptul, in fiecare an, la concediu platit cuprins intre 18 si 25 de zile, in functie de vechimea in munca. Asta, in conditiile in care, prin Codul Muncii se da dreptul salariatilor la un concediu de odihna platit de cel putin 20 de zile in fiecare an.
"Potrivit art. 1 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 250/1992, salariatii din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare au dreptul, in fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna platit, cu o durata de 18 - 25 zile lucratoare, in raport cu vechimea in munca. Prin urmare, art. 1 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 250/1992 incalca dispozitiile art. 145 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii care garanteaza fiecarui salariat o durata minima a concediului de odihna anual de 20 de zile lucratoare", se arata in nota de fundamentare, publicata pe site-ul Ministerului Muncii.
Citeste si:
Prin proiectul de hotarare pus in dezbatere publica, Ministerul Muncii vrea sa majoreze numarul minim de zile de concediu ale lucratorilor din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare. Daca va fi aprobat, documentul ar urma sa modifice si sa completeze Hotararea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare.
Astfel, "salariatii din administratia publica si din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare au dreptul, in fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna platit, cu o durata de 21 sau 25 zile lucratoare, in raport cu vechimea lor in munca, dupa cum urmeaza: la o vechime de pana la 10 ani, durata concediului sa fie de 21 de zile lucratoare, iar la o vechime de peste 10 ani, durata concediului sa fie de 25 de zile lucratoare", se arata in proiectul de hotarare.
Citeste si:
Durata efectiva a concediului suplimentar de odihna se va aproba de catre ministrii sau de conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, pentru salariatii din aparatul propriu si din unitatile subordonate; de prefectul judetului, pentru salariatii aparatului prefecturii; de consiliul judetean sau local, pentru salariatii din serviciile publice judetene, respectiv locale, precum si din unitatile subordonate; de consiliul de administratie al regiei autonome cu specific deosebit, pentru salariatii din aceste unitati; de conducatorul altor institutii publice, pentru salariatii din aparatul propriu si unitatile bugetare subordonate.
Salariatii ar putea sa cumuleze concediile de la doua locuri de munca
Acelasi proiect de hotarare propune abrogarea art. 3 din Hotararea Guvernului nr. 250/1992 care prevede ca salariatii care indeplinesc prin cumul, pe langa functia de baza, cu o norma intreaga, o alta functie, au dreptul la concediul de odihna platit numai de la unitatea in care au functia de baza. Prin urmare, un salariat bugetar care poate cumula in conditiile legii mai multe contracte individuale de munca, beneficiaza de concediu de odihna si indemnizatie de concediu aferente numai la functia de baza, iar pentru celalalt raport de munca are dreptul numai la concediu fara plata.
Citeste si:
"Se elimina discriminarea salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare fata de salariatii din mediul privat, in ceea ce priveste drepturile si obligatiile corelative care decurg din executarea contractelor individuale de munca. Totodata, la art. 21 se elimina sintagma “cu avizul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale”, stabilirea duratei efective a concediului suplimentar de odihna urmand sa se aprobe de ordonatorii principali de credite", se arata in nota de fundamentare.
Sursa foto: Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
