Ministerul Transporturilor propune, in Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare, modernizarea Garii de Nord din Bucuresti; proiectele prevad realizarea conexiunilor subterane intre statiile Bucuresti Nord si Bucuresti Progresul, restructurarea Garii de Nord si transformarea acesteia intr-un centru comercial modern sau construirea unei noi gari centrale.

Statia Bucuresti Nord constituie un important punct de acces la coridorul feroviar Rin-Dunare, care asigura conectarea capitalei Romaniei cu Europa Centrala si Occidentala, astfel incat este nevoie de modernizarea acesteia.

In ultima perioada au fost realizate unele studii preliminare pentru modernizarea Garii de Nord din Bucuresti, care propun realizarea unor conexiuni feroviare de tip by pass pe directiile nord-sud si est-vest. Se pune problema realizarii unei coexiuni subterane intre statiile Bucuresti Nord si Bucuresti Obor, care asigura continuitatea pe relatia est-vest, si a unei conexiuni partial subterane intre statiile Bucuresti Nord si Bucuresti Progresul, care asigura continuitate pe relatia nord-sud. Implicit, se pune problema transformarii statiei Bucuresti Nord din statie terminus in statie de trecere, se arata in Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare.

O astfel de abordare poate rezolva problema fluidizarii traficului international si national pe relatiile est-vest si nord-sud, dar implica costuri ridicate de construire a conexiunilor subterane interurbane.

O varianta alternativa, propusa in cadrul unui studiu realizat in cadrul Institutului de Arhitectura „Ion Mincu” din Bucuresti, vizeaza construirea unei noi gari centrale pe un amplasament apropiat de cel al statiei Bucuresti Baneasa. Aceasta varianta elimina necesitatea conexiunii subterane est-vest, dar genereaza alte costuri suplimentare pentru reconfigurarea retelei de linii in zona Pajura-Chitila, coroborat cu relocarea (eventual partiala) a facilitatilor tehnice de compunere/descompunere si pregatire a trenurilor de calatori.

Studiul preia conceptul conexiunilor subterane pe directiile est si sud si propune structurarea statiei Bucuresti Nord in doua terminale feroviare:
-terminalul A (terminalul principal), conceput ca statie terminus la nivelul solului, pe un amplasament situat la nord de podul Grant;


- terminalul B (terminalul secundar), conceput ca statie de trecere pentru trenurile in tranzit pe directiile nord-sud si est-vest, realizat in subteran pe amplasamentul actual al Garii de Nord.

Cele doua terminale ar urma sa fie conectate printr-o linie tip monorail, supraterana, care sa asigure transferul rapid al pasagerilor intre terminale, precum si accesul facil la retelele de transport public urban (tramvai, autobuze, metrou) prin nodul intermodal de la pasajul rutier Basarab.

Terminalul B ar urma sa fie prevazut cu un dispozitiv redus de linii, in scopul de a limita costurile realizarii acestei statii subterane. Acest terminal ar urma sa asigure inclusiv conectarea intermodala cu reteaua de metrou.

Proiectul presupune relocarea actualelor statii tehnice Bucuresti Grivita si Bucuresti Basarab. Aceasta abordare necesita costuri pentru reconfigurarea retelei de linii si construirea unei noi statii tehnice pe alt amplasament.

Proiectul prevede conservarea cladirii actuale a Garii de Nord, care are statutul de monument istoric. Pe amplasamentul actual al statiei Bucuresti Nord ar urma sa fie construit un centru comercial si administrativ modern si multifunctionale.

Proiectul are in vedere inclusiv solutii de asigurare a accesului rutier la terminalele feroviare, atat pentru transportul public, cat si pentru cel individual. Sunt prevazute parcari subterane cu capacitatea suficienta pentru a asigura accesul facil catre terminalele feroviare ale transportului individual, cu autoturisme.

Avand in vedere traseul tunelurilor de metrou existente, liniile de cale ferata trebuie sa coboare in subteran pana la cota de -28,50 m, astfel incat sa subtraverseze tunelurile de metrou a caror cota inferioara este de -15 m.

O astfel de abordare ar fi posibila prin infiintarea unei companii de tip joint venture pentru realizarea proiectului, care sa reuneasca banci, companii de dezvoltare imobiliara, administratorul infrastructurii feroviare si alte entitati interesate.

Sursa foto: Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Anca Olteanu
Sunt redactor coordonator al publicației Retail.ro, parte din InternetCorp. Înainte am lucrat la site-urile Ziare.com și Wall-street.ro și la agenția de presă Mediafax, unde am fost reporter al departamentului Economic. Am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri