Peste jumatate dintre pacientii din Bucuresti au primit cel putin o data un diagnostic gresit sau un tratament neadecvat, arata un studiu realizat anul trecut de o clinica din Capitala. Cauzele care duc la diagnosticare gresita pot fi multiple si tin fie de competentele medicului, de lipsa echipamentelor adecvate sau de comunicarea deficiatara a pacientilor. ”Cine a gresit conteaza mai putin”, este de parere Ana Maria Marian, director general Intermedicas, care spune ca trebuie sa ne axam pe intrebari mai importante: De ce s-a intamplat eroarea medicala? Care sunt cauzele care au dus la asta?

Studiul* a relevat faptul ca peste jumatate dintre pacientii bucuresteni au primit cel putin o data un diagnostic gresit sau un tratament incorect. Mai mult, inainte de a primi un diagnostic corect in cadrul unui serviciu specializat de second opinion, peste 60% dintre respondenti au consultat doi sau mai multi medici pentru patologia de care sufera. Cele mai multe diagnostice gresite au fost primite de pacienti pentru afectiuni oncologice, afectiuni neurologice, afectiuni endocrinologice si afectiuni ale aparatului genital.

De ce ne confuntam cu diagnostice eronate?

Cauzele care duc la diagnosticare gresita pot fi multiple, explica Ana Maria Marian, managing director Intermedicas. Fie este vorba despre despre lipsa monitorizarii pacientului, fie pacientul, din nestiinta, ajunge la medicii nepotriviti, ori lipseste disponibilitatea medicului de a asculta pacientul si a pune cap la cap intreaga informatie. Uneori, este pur si simplu vorba despre o competenta limitata a medicului.

”Lipsa echipamentelor medicale, timpii mari de asteptare pentru efectuarea investigatiilor si, implicit, lipsa tuturor investigatiilor necesare sunt motive pentru care ne confruntam cu diagnostice eronate. Bineinteles, sa nu uitam si de comunicarea deficitara din partea pacientului, care, din diverse motive, poate omite aspecte importante, extrem de utile medicului in procesul de diagnosticare”, a explicat pentru wall-street.ro CEO-ul clinicii medicale.

Intrebata despre cine greseste mai mult in diagnosticarea gresita, medicii de familie sau cei din spitale, Ana Maria Marian spune ca cine e vinovat conteaza prea putin. Cu adevarat importante sunt intrebarile: de ce s-a intamplat eroarea medicala? Care sunt cauzele care au dus la asta? Care sunt factorii care au permis erorii umane sa apara? Sefa Intermedicas spune ca ar fi constructiv sa se vorbeasca de o schimbare, plecand de la institutia medicului de familie si a medicului de medicina primara, rolul acesteia fiind si de a evalua, de a ghida pacientul in sistem si de a-i monitoriza evolutia. ”Daca abordarea pluridisciplinara, coordonata de catre un medic – nu la dorinta pacientului - ar fi o realitate in Romania, cu siguranta am vorbi despre erori de diagnostic in mod izolat”.

Care sunt solutiile pentru o rata mai mica a diagnosticarilor gresite in Romania?

Colaborarea interdisciplinara este elementul cheie, iar medicii romani trebuie sa invete sa lucreze in echipa, indiferent de specialitatea lor si de gradul medical. ”Este una dintre solutiile la indemana, care pot reduce semnificativ rata diagnosticelor eronate”, spune CEO-ul clinicii medicale, care argumenteaza ca la nivel international este o practica curenta abordarea cazurilor medicale in echipe tumor board.

”Beneficiile sunt multiple, incepand de la identificarea celui mai bun tratament posibil pentru pacient, pana la transferul de cunostinte medicale, cu un aport semnificativ de prospetime si expertiza in abordare”, explica Ana Maria Marian. Ea militeaza pentru interdisciplinaritate, cu toate ca stie ca, in Romania, ”este o cutuma ca fiecare medic sa lucreze singur, potrivit convingerii ca fiecare medic este cel mai bun. Cu siguranta pacientii si exemplele internationale de bune practici ne forteaza la o schimbare a opticii”.

O alta solutie ar fi apelarea la cea de-a doua opinie medicala, prea putin cunoscuta in randul romanilor, dar care ”poate face diferenta intre viata si moarte”. Second opinion inseamna certitudine in privinta diagnosticului, optiuni terapeutice complete, asadar sansa la viata. In 2019 Intermedicas a avut o crestere semnificativa a segmentului de second opinion, fiind vorba despre o dublare a numarului de pacienti.

”Suntem inca in procesul de educare a pacientilor de a apela la second opinion”, spune Ana Maria Marian, care atrage atentia asupra importantei de a face diferenta intre ceea ce insemna a doua opinie, ca proces medical avizat, ghidat de o institutie de profil vs sfatuirea cu dr Google pentru autodiagnosticare sau traseismul pacientului, adica plimbarea la doi, trei medici cu acelasi nivel de competenta.

Cum imi dau seama, ca pacient, ca trebuie sa cer o second opinion?

Drepul la o a doua opinie medicala este reglementat prin lege si nimic nu trebuie sa ne impiedice in a obtine diagnosticul corect sau cel mai bun tratament disponibil, sustine CEO-ul Intermedicas. ”Multi pacienti se tem ca vor ofensa medicul, daca cer second opinion, insa trebuie depasita cutuma locului – pacientul este pe primul plan, nu orgoliul medicului”, spune Ana Maria Marian.

Ca pacient, trebuie sa cer a doua opinie medicala atunci cand am un indoieli referitoare la sanatatea mea: este corect diagnosticul pe care il am? Beneficiez de cel mai bun tratament disponibil in acest moment? Exista si o alta optiune terapeutica, mai avansata?

”Pe scurt, avem nevoie de second opinion atunci cand vorbim despre un caz complex care necesita abordare multidisciplinara sau interventie chirugicala. Oncologia este de departe cea mai frecventa specialitate pentru care pacientii solicita second opinion. Dar in top este si neurologia, endocrinologia, ginecologia”, este de parere managing directorul Intermedicas.

*Cercetarea a fost realizata in perioada octombrie-noiembrie 2017, pe un esantion de peste 600 de respondenti, reprezentativ pentru populatia cu varste de peste 22 ani, utilizatori ai Internetului, din Bucuresti.

Experientele cititorilor wall-street.ro in spitalele din Romania

Intrebati pe pagina de facebook Wall-Street daca mai au incredere in sistemul medical din Romania si in diagnosticul pus de medici, cititorii publicatiei au povestit din experientele intalnite in spitalele din tara. ”Nu aveam nici inainte dupa ce am fost diagnosticata gresit de 3 ori de a lungul timpului”, a scris o utilizatoare. Alte comentarii:

  • Anul trecut am aflat, mergand la al patrulea medic specialist, ca am fost tratata gresit pentru o boala autoimuna in timp ce eu aveam alta, tot autoimuna. Trei medici au considerat in mod automat ca am cea mai comuna boala autoimuna si nu s-au deranjat sa verifice;
  • Accidente, incidente, se intampla frecvent! Nimeni nu e fara de pata!Trebuie sa recunoastem fapta, sa suportam consecintele si viata merge mai departe! Eu am incredere in medici. Nu am avut experiente decat pozitive cu medicii nostri!
  • Se pune accent pe o situatie unde un medic a gresit grav. Daca s-ar lua o medie de greseli la numarul de cazuri rezolvate ar putea edifica daca sistemul merita increderea noastra sau nu.
  • Am mers cu o problema de sanatate la patru spitale de stat diferite...am fost consultat de sase medici si am urmat trei scheme de tratament pentru ca fiecare imi punea un alt diagnostic...mentionez ca niciunul nu a avut efecte pozitive 100%...doar o ameliorare de moment
  • Suntem considerati clienti, nu pacienti, stam cu saptamanile sa gasim o programare, atitudinea medicului si a asistentelor lasa de dorit....

80,1% din decesele din Romania puteau fi evitate, cel mai mare procentaj din UE

Romania s-a situat in 2016 pe primul loc in Uniunea Europeana la procentajul deceselor care ar fi putut fi evitate, tinand cont de cunostintele si tehnologia medicala, cu 80,1% din total, fata de o medie de 68% in UE, potrivit datelor Eurostat.

In Romania, un numar de 89.301 de cazuri de deces inregistrate in 2016 in randul persoanelor cu varsta sub 75 de ani puteau fi evitate. Din numarul total, 53.754 de cazuri de deces (sau 48,2%) puteau fi prevenite, iar 35.547 de cazuri (sau 31,9%) puteau fi tratate.

Romania este pe primul loc in UE cand vine vorba de ponderea deceselor in urma unor cauze care puteau fi tratate (31,9%), urmata de Slovacia (30,8%), Lituania (30,1%) si Malta (30%). La polul opus, ponderea cazurilor care puteau fi tratate dar care s-au soldat cu decese este cea mai mica in Franta (19,3%) si Belgia (20,5%).

Mortalitatea tratabila se refera la cazurile de deces care ar fi putut fi evitate prin interventii medicale la timp si eficiente, inclusiv preventie si tratament secundar, dupa declansarea afectiunilor, precizeaza Eurostat.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ivona Stog
 Ivona este editor web la wall-street.ro din februarie 2018.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri