Te invitam la Future Healthcare, eveniment wall-street.ro dedicat domeniului farmaceutic si serviciilor medicale, pentru a afla mai multe despre industria de sanatate. Inscrie-te gratuit la conferinta aici!
Asociatia Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR), Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM), Asociatia Local American Working Group (LAWG) si Patronatul Producatorilor Industriali de Medicamente din Romania (PRIMER) considera ca stoparea cresterii taxei clawback este o prima masura pentru normalizarea accesului pacientilor la medicamente.
Astfel, cele patru asociatii sustin plafonarea taxei clawback la 20% pentru medicamentele generice, respectiv 25% pentru inovative – aceasta fiind singura solutie viabila de luat in calcul si singura varianta de lucru agreata in cadrul Comisiei Inter-Ministeriale pentru revizuirea taxei clawback. Asociatiile industriei fac apel pentru masuri urgente in acest sens, fara a fi blocate de situatia politica actuala, si solicita sprijin partidelor politice pentru implementarea acestei solutii.
Citeste si:
Vezi si: Producatorii de medicamente cer masuri urgente pentru evitarea unei crize majore a medicamentelor
“APMGR solicita tuturor partidelor politice parlamentare sa sprijine Guvernul in stoparea cresterii taxei clawback si in implementarea masurii de clawback diferentiat si plafonat la 20% pentru medicamentele generice si 25% pentru medicamentele inovative, masura mentionata in Proiectul de lege privind aprobarea OUG nr.85/2019 pentru completarea OUG nr.77/2011 aflat in procedura de aprobare parlamentara’’, a declarat Adrian Grecu, Presedinte APMGR.
“Este nevoie de o decizie conjugata si de asumarea responsabilitatii la nivel politic national pentru rezolvarea acestei situatii fara precedent in Europa. Suntem singura tara care penalizeaza doar industria farmaceutica prin o suprataxa lipsita de predictibilitate, care a ajuns astazi la nivelul de 27,65% si continua sa creasca de la un trimestru la altul. Ne bucura faptul ca toate partile implicate sunt aliniate asupra solutiei, de altfel singura varianta viabila de luat in calcul, si solicitam un consens si la nivel politic pentru o implementare cat mai rapida”, a declarat Alina Culcea, Presedinte ARPIM.
Citeste si:
“Trebuie sa ne indreptam atat catre masuri pe termen scurt, precum implementarea cat mai rapida a mecanismului de clawback plafonat la 25% pentru medicamente inovative, respectiv 20% pentru medicamente generice si cele iesite de sub patent, dar si catre aspecte cu impact pozitiv pe termen mediu si lung prin adresarea problemei generale a finantarii sanatatii in Romania si accesul regulat la cele mai noi medicamente inovatoare aprobate in Europa”, a afirmat Attila Fejer, Presedinte LAWG.
“Fiscalitatea dubla aplicata fabricilor din Romania – 30% taxa clawback pe venituri si 16% impozit pe profit – a facut ca medicamentele fabricate in tara sa fie nerentabile si a franat investitii capitale de sute de mii de Euro. A venit momentul ca politicienii sa lase la o parte disputele si sa accepte formula de plafonare 20%/25% propusa de industrie, daca se gandesc intr-adevar la un acces sustenabil al pacientilor la toate tipurile de tratamente”, a declarat Dragos Damian, Director Executiv al PRIMER.
Citeste si:
Comisia Inter-Ministeriala pentru revizuirea taxei clawback a fost formata anul trecut prin decizia Prim-Ministrului Orban, fiind organizata sub conducerea Ministerului de Finante si a Ministerului Sanatatii si avand scopul de a aduce la aceeasi masa industria si autoritatile pentru identificarea prin dialog a celor mai bune solutii de stopare a crizei medicamentelor si, implicit, de limitare a cresterii taxei clawback. Obiectivul comun identificat este adoptarea unei formule noi de calcul a taxei clawback, care va permite reducerea timpului de introducere a unor terapii noi inovatoare, cat si stoparea retragerii din Romania a medicamentelor generice esentiale.
Sustinerea Membrilor Parlamentului pentru o astfel de masura este deosebit de importanta, pentru a evita o accentuare a crizei medicamentelor, care are un risc crescut de impact social si contribuie la afectarea drepturilor pacientilor romani de a avea acces la medicamente.
Citeste si:
In acest context, este esential ca partidele parlamentare sa constientizeze faptul ca fara implementarea masurii de plafonare si diferentiere a taxei clawback, criza medicamentelor se va adanci. Astfel, medicamentele vor continua sa fie retrase din piata, alternativele terapeutice fiind aduse in piata la costuri mult mai mari, creand un dezechilibru major al bugetului de medicamente, al mediului de operare si al balantei de import-export.
In absenta acestei masuri de plafonare, taxa clawback va urca la 31%-32% din valoarea compensata a medicamentelor in primul trimestru din 2020.
Sursa foto: Shutterstock / Pavel Chagochkin
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
