Din cele 19,414 milioane de persoane care la 1 ianuarie 2019 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru cel puţin 12 luni, 9,914 milioane erau femei, reprezentând 51,1% din totalul populaţiei rezidente, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică,

În mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural; peste 5,471 milioane de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,3% din totalul populaţiei urbane. În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,6%.

Populaţia feminină este mai "îmbătrânită" decât cea masculină cu 3,3 ani. Aceasta în condiţiile în care vârsta medie naţională este de 42,1 ani, vârsta medie feminină este de 43,7 ani, iar vârsta medie masculină este de 40,4 ani, scrie Agerpres.

Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea.

Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Brăila, iar cele mai scăzute în Ilfov şi Timiş.

Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (50,5% din totalul femeilor de 65 ani şi peste).

Femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani, număra 4,340 milioane persoane, potenţialele mame reprezentând, astfel, 43,8% din totalul populaţiei feminine rezidente la 1 ianuarie 2019.

În anul 2018 s-au născut 20.2744 copii, rezultând o rată a natalităţii de 10,4 nou-născuţi la 1000 de locuitori. România se situează printre ţările cu o rată a natalităţii mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalităţii în UE-28 a fost în anul 2018 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 9,7 la mie.

Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2018, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 105 băieţi la 100 fete.

Faţă de anul 2017, rata natalităţii a înregistrat în anul 2018 o evoluţie pozitivă, în mediul urban. Astfel, rata natalităţii a crescut în mediul urban de la 10,6 la mie (în anul 2017) la 10,7 la mie (în anul 2018), iar în mediul rural rata natalităţii s-a menţinut la nivelul celei din anul 2017, de 10,0 născuţi vii la 1.000 locuitori. În anul 2018, rata de natalitate din mediul rural a fost inferioară celei din mediul urban, continuând tendinţa înregistrată în ultimii ani.

În anul 2018, vârsta medie a mamei la naştere (28,7 ani) şi la prima naştere (27,4 ani) a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent (28,5 ani şi respectiv 27,2 ani), menţinându-se tendinţa de amânare a naşterii.

Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27,2 ani) comparativ cu cele din urban (29,9 ani). Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (28,9 ani în urban şi 25,0 ani în rural).

Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,6 ani în judeţele Călăraşi şi Giurgiu şi 30,5 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31,3 ani), iar cea mai scăzută în judeţul Giurgiu (26,4 ani).

În anul 2018, o pondere de 53,4% de nou-născuţi au avut mame salariate.

Speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2018, a fost de 79,38 ani (80,16 ani în urban şi 78,38 ani în rural).

În anul 2018, rata nupţialităţii a fost de 6,5 căsătorii la 1.000 locuitori. Din totalul de 143.292 căsătorii, cele mai multe s-au oficiat în luna august (23.287 căsătorii), iar cele mai puţine în luna decembrie (5.700 căsătorii). România se situează printre ţările cu o nupţialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupţialităţii în UE-28 a fost în anul 2016 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 4,4 la mie.

Vârsta medie la căsătorie cunoaşte o tendinţă de creştere, ajungând în 2018 la 30,6 ani la femei şi 33,8 ani la bărbaţi. Vârsta medie la prima căsătorie a crescut, de asemenea, în anul 2018, confirmând astfel tendinţa de amânare a încheierii primei căsătorii. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 28,7 ani la femei şi 31,9 ani la bărbaţi.

În anul 2018, s-au înregistrat 30.857 divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,4 divorţuri la 1.000 locuitori. Totuşi, nivelul divorţialităţii se menţine relativ scăzut comparativ cu alte ţări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorţialităţii în UE-28 a fost în anul 2015 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 1,9 la mie.

Ponderea primului divorţ în numărul total al divorţurilor a fost de 93,7% pentru bărbaţi şi de 93,9% pentru femei. Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat se poate observa că bărbaţii din grupa 40-44 ani (20,0%) şi femeile din grupa de vârstă 30-34 ani (18,8%) au avut cea mai mare pondere. Vârsta medie la divorţ a fost de 39,3 ani pentru femei şi 43,0 ani pentru bărbaţi.

În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului trei din 2019, relevă faptul că populaţia ocupată era de 8,766 milioane persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 42,8%.

Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că 1,7% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori; 20,6% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate; 7,3% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic; 6,1% au avut statutul de funcţionari administrativi; 23,0% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor; 19,3% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit; 7,6% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi; 14,4% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.

În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 25,7% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,4% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 41,2% au absolvit liceul, iar 12,1% şcoli profesionale şi de ucenici.

În anul 2019, 88,8% dintre femeile de 16-74 ani au folosit internetul în ultimele 3 luni.

Navigarea pe internet, în interes personal, are ca principal scop participarea la reţelele de socializare, 82,1% în totalul femeilor în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni, fiind urmat de efectuarea apelurilor video sau vocale pe internet (67,8%), trimiterea de e-mailuri (57,7%), căutarea de informaţii despre sănătate (52,6%) şi citirea online a site-urilor de ştiri (52,2%).

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri