Activiştii de mediu solicită Primăriei Municipiului Bucureşti urgentarea adoptării unor măsuri concrete pentru îmbunătăţirea calităţii aerului în Capitală, cu rezultate clare, pe termen scurt şi mediu, şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor să monitorizeze atent atât implementarea măsurilor pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, cât şi să verifice şi să amendeze poluatorii din oraş.
"Curtea de Justiţie a Uniunii Europene dă dreptate ONG-urilor în cauza poluării din Bucureşti. Acest punct susţine acţiunea în instanţă, pornită de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis în calitate de reclamant, cu sprijinul asociaţiei 2Celsius şi susţinut de ClientEarth, împotriva Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti. Această acţiune a fost pornită în luna februarie 2020. Acţiunea în justiţie vizează PICA (Planul Integrat de Calitatea a Aerului, n.r.) în conţinutul său, şi nu doar cerinţe formale. O analiză profundă, efectuată de Ecopolis, a arătat că aproape toate măsurile propuse în PICA nu respectă cerinţele legale de a fi cuantificabile şi eficiente în soluţionarea problemelor specifice. Ele sunt atât de evazive încât este imposibil de a le fi evaluat impactul. Consecutiv, conţinutul Planului nu îşi atinge obiectivul, iar Primăria trebuie să îmbunătăţească PICA pentru a îndeplini cerinţele legale prevăzute în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător - care transpune Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa (...)", susţin reprezentanţii organizaţiei 2Celsius, membră a Federaţiei Europene pentru Transport şi Mediu (T&E).
Citeste si:
Citește și Spania face obligatorie purtarea măștii de protecție în mijloacele de transport în comun
În acest context, se solicită implementarea de măsuri urgente din partea autorităţilor care să aducă rezultate clare pe termen mediu şi scurt.
"Solicităm Ministerului Mediului şi Pădurilor să urmărească îndeaproape implementarea măsurilor pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, precum şi verificarea şi amendarea poluatorilor din Capitală. Totodată, solicităm efectuarea unei analize asupra programului RABLA şi justificarea necesităţii continuării proiectului. Solicităm Primăriei Municipiului Bucureşti urgentarea adoptării unor măsuri concrete pentru îmbunătăţirea calităţii aerului în Capitală, cu rezultate clare, pe termen scurt şi mediu!", arată sursa citată.
Citeste si:
Impactul minim al Programului ”Rabla”
Referitor la decizia Curţii Europene de Justiţie (CEJ), membrii 2Celsius menţionează ca punct important impactul minim al Programului "Rabla", precum şi faptul că instanţa europeană critică eliminarea taxei auto.
"Un alt punct important în expunerea Curţii Europene este 101, în care aceasta arată impactul minim al Programului Rabla, dar şi critică eliminarea Taxei Auto, două probleme despre care organizaţiile de mediu au ridicat constant în ultimii ani obiecţii: În plus, în ceea ce priveşte programul "Rabla", Comisia susţine că, deşi acesta se aplică deja de 12 ani, în România sunt înmatriculate de trei ori mai multe maşini uzate decât maşini noi, iar flota de vehicule este una dintre cele mai vechi din Europa. De asemenea, recenta eliminare a taxei pe emisiile poluante a avut ca efect o creştere a înmatriculării vehiculelor uzate şi ar fi pus sub semnul întrebării finanţarea acestui program. În prezent, poluarea aerului este o urgenţă pentru sănătatea publică. Ea este responsabilă pentru peste 27.000 de decese premature în România în fiecare an şi pentru probleme pulmonare şi cardiace cronice care afectează în mod special copiii. Autorităţile nu reuşesc să protejeze cetăţenii, astfel încât Ecopolis consideră că trebuie luate măsuri judiciare pentru a asigura un mediu curat pentru cetăţenii Capitalei", evidenţiază activiştii de mediu.
Citeste si:
La începutul lunii aprilie, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis arăta, într-un comunicat de presă, că platforma independentă de măsurare a calităţii aerului, aerlive.ro, a înregistrat, în martie, opt episoade de poluare cu valori mai mari de 50 micrograme/mc (ug/mc) pentru PM10, respectiv 15 episoade cu depăşiri peste 35 micrograme/mc pentru PM2.5.
Organizaţia de mediu solicita, la vremea respectivă, Ministerului Mediului, publicarea unui raport complet asupra controalelor efectuate şi a sancţiunilor aplicate în ceea ce priveşte episoadele de poluare masivă cu particulele de PM10 şi PM2.5 înregistrate în oraş, "în contextul în care, în plină pandemie şi într-o perioadă în care toate activităţile rutiere şi economice funcţionează la minim, în Capitală au loc episoade de poluare majoră, în special în timpul nopţii".
Citeste si:
România, condamnată de către Curtea Justiție a Uniunii Europene
Pe data de 30 aprilie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a publicat Hotărârea privind condamnarea României pentru nerespectarea Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa. Hotărârea se referă la depăşiri ale limitelor maxime admise pentru PM10, în Bucureşti, în perioada 2007 - 2016, dar şi la problemele pe care le înregistrează ţara noastră în procesul de combatere a poluării, menţionează 2Celsius.
Anunţul privind condamnarea României a fost făcut, în aceeaşi zi, de către ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, iar în acest sens a solicitat Primăriei Capitalei întocmirea unui plan de urgenţă pentru reducerea poluării, în caz contrar Comisia Europeană urmând să declanşeze o nouă procedură de infringement care poate costa România o sumă forfetară minimă de 1,6 milioane de euro, "iar penalităţile pe zi pot varia de la circa 2.000 de euro şi 120.000 de euro pe zi".
Citeste si:
Instanţa europeană arată, la punctul 103 din document, că "planurile privind calitatea aerului adoptate de România, aplicabile la expirarea termenului prevăzut în avizul motivat suplimentar din 26 septembrie 2014, nu conţin măsuri potrivite, astfel încât să se asigure că perioada de depăşire a valorilor limită este cât mai scurtă cu putinţă, şi nici nu menţionează toate informaţiile enumerate în secţiunea A din anexa XV la directiva menţionată".
Respectivele informaţii fac referire, printre altele, la localizarea poluării excesive (regiune, oraş, staţie de măsurare - hartă, coordonate geografice), autorităţi responsabile (numele şi adresele persoanelor responsabile de elaborarea şi punerea în practică a planurilor de îmbunătăţire), natura şi evaluarea poluării (concentraţiile observate în anii anteriori, concentraţiile măsurate de la începutul proiectului, tehnicile utilizate pentru evaluare), originea poluării, detaliile factorilor responsabili de depăşire (de exemplu: transporturile, inclusiv transportul transfrontalier, formarea de poluanţi secundari în atmosferă) şi detalii privind măsurile sau proiectele de îmbunătăţire care existau atât înaintea datei de 11 iunie 2008, cât şi după intrarea în vigoare a Directivei 2008/50/CE.
Citeste si:
Comisia Europeană (CE) a demarat o nouă procedură de infringement, deoarece autorităţile nu au transmis până la data de 1 aprilie 2019 programele naţionale de control al poluării atmosferice şi a subliniat că România nu a luat măsurile necesare pentru a diminua nivelul de poluare cu particulele fine de praf PM10 specificate în Directiva 2008/50/EC.
Particulele în suspensie (PM10) provin în special de la emisiile poluante generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor. Acestea pot provoca astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur. Valoarea zilnică admisă de PM10 pentru protecţia sănătăţii umane este de 50 micrograme/mc, în timp ce valoarea limită anuală este de 40 micrograme/mc.
Sursa foto: Gabriel Pahontu / Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
