Datele oficiale îi contrazic pe cei care neagă existența sau severitatea COVID-19. În primele 11 luni din 2020 au murit peste 30.000 de persoane din cauza bolilor sistemului respirator. Cifra e cea mai mare din ultimii 30 de ani. Din cele 30.000, doar 11.000 au fost cauzate de COVID. Chiar și dacă nu ne-am fi confruntat cu o pandemie, în 2020 ar fi murit peste 19.000 de persoane din cauza bolilor respiratorii, record care a mai fost depășit doar acum 22 de ani. Am ilustrat datele Institutului Național de Statistică și am încercat să înțelegem de ce, în ciuda datelor oficiale și a dovezilor factuale, mai există persoane care neagă severitatea sau existența pandemiei. Și în această situație, la fel ca în cazul datelor statistice, nu e nimic anormal.

În 2020, unii conspiraționiștii care neagă intensitatea sau existența virusului COVID-19, inclusiv unii dintre parlamentarii AUR, au vehiculat ipoteza că statul „umflă cifrele” și că acum oamenii mor doar de COVID, nu și de alte boli. Recent, Institutul Național de Statistică (INS) a publicat situația statistică a deceselor și a cauzelor de deces din perioada ianuarie-noiembrie din anul 2020. Datele oficiale arată că argumentul „cifrelor umflate”, răspândit de cei care neagă existența sau severitatea pandemiei de COVID-19, este fals.

Citește și: VIDEOREPORTAJ / Protest în capitală: Conspirații, COVID, agresiuni și amenzi date preferențial

Situația statistică confirmă realitatea

Situația statistică publicată de INS, în special datele referitoare la decesele cauzate de „boli ale aparatului respirator”, confirmă din nou impactul pe care l-a avut COVID-19 asupra României. Din ianuarie până în noiembrie 2020, au murit cu cel puțin 13.000 mai multe persoane din cauza bolilor aparatului respirator. Dintre acestea, 11.331 au murit din cauza COVID-19, în timp ce 19.000 din cauza altor boli ale aparatului respirator. În total, peste 30.000 de decese.

În primele 11 luni din 2020, bolile aparatului respirator, inclusiv COVID-19, au omorât mai mulți oameni decât în orice an de după căderea regimului comunist.

Până acum, recordul morților din cauza bolilor de respirație era deținut de anul 1990 - 22.588 de decese. Chiar și fără COVID, 2020 ar fi fost anul care a avut cele mai multe morți din cauza bolilor aparatului respirator din ultimii 22 de ani. Acest lucru nu ar fi fost ceva anormal. După ce numărul deceselor cauzate de boli ale aparatului respirator a fost într-o scădere constantă din 2002 și până în 2013, din 2014 au început să moară tot mai mulți români din cauza afecțiunilor respiratorii.

„Se vorbește doar despre COVID... Nu se mai moare și de altceva?” - ba da!

Datele arată că autoritățile nu „fură” de la celelalte cauze de deces ca să „treacă” persoanele drept morți de COVID și să creeze o imagine falsă despre amplitudinea pandemiei. În cea mai mare parte, trendurile s-au menținut la fel ca în ceilalți ani. S-a înregistrat o mică scădere pentru morțile cauzate de boli infecțioase și parazitare, din cauza cărora, în 2020, au murit cu aproape 400 mai puține persoane. În cazul deceselor cauzate de cancer, s-a menținut trendul de scădere. Comparativ cu 2019, decesele din 2020 cauzate de tumori au fost cu 4.500 mai puține, în timp ce în 2019, comparativ cu 2018, diferența a fost de 1.400. În cazul bolilor endocrine de tipul diabetului, numărul de decese a crescut cu 500 comparativ cu alți ani.

În ceea ce privește numărul de decese cauzate de boli cardiovasculare, cea mai populară cauză de deces în România, situația și-a menținut trendul de scădere. Totuși, în continuare au murit peste 143,000 de persoane din cauza bolilor inimii. Dintre aceste decese, zeci de mii ar fi putut să fie prevenite.

În ciuda scăderii numărului de decese, România încă stă rău în ceea ce privește tratarea și prevenirea bolilor inimii. Un raport din 2019 al Organizației Mondiale a Sănătății arată că rata românilor care mor din cauza unei boli cardiace e de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene.

Citește și: Bolile de inimă: cum ar putea statul să prevină zeci de mii de decese?

O altă diferență în ceea ce privește cauzele de deces apare și în decesele cauzate de leziuni. În 2020, leziunile au fost cauza decesului a 8.041 de persoane, în timp ce în 2019 numărul era de 9.733, totuși, acest lucru poate să fie explicat de restricțiile impuse pentru a limita răspândirea COVID și de implementarea măsurilor de distanțare socială.

Chiar dacă datele ilustrează evoluția situației în 2020, pandemia își face simțită prezența în continuare. Chiar dacă sunt depistate mai puține infectări, în fiecare zi COVID-19 ucide, în medie, 100 de persoane. Datele și faptele îi contrazic pe cei care neagă severitatea pandemiei și critică măsurile luate de autorități.

Acest lucru nu indică neapărat o lipsă de raționament a conspiraționiștilor, ci erori de comunicare din partea statului, dar și efecte ale dezinformării și a sistemelor din spatele rețelelor sociale care crează bule în care fiecare primește doar informație care îi confirmă propriile credințe, indiferent dacă acea informație este factuală sau nu.

Citește și: Vânzătorii de vise: Cum reușesc conspiraționiștii să facă bani din disperarea bolnavilor din România

Cei care nu cred în datele oficiale

Oamenii transformă niște probleme reale - lipsa de transparență a statului, gestionarea deficitară a unei pandemii, sistemul medical corupt, dar și comunicarea defectuoasă a instituțiilor publice și istoricul oamenilor politici de a minți - în hiperbole înconjurate de basme - Bill Gates care a creat pandemia ca să îți poată bage cipuri cu ajutorul vaccinului, presa și medicii care se prefac că spitalele sunt pline, când „realitatea” ar arăta altfel, 5G care ar fi provocat COVID, oculta mondială/masonii/Illuminati care controlează lumea din umbră, cât și alte teorii ale conspirației fără nicio bază în realitate.

De multe ori, nu e nevoie de adevăr sau de argumente logice. Conspiraționiștii pot ajunge să creadă chiar și în teorii contradictorii.

De multe ori, în spatele acestor lucruri se află un sentiment de neapartenență la societate, o argumentare foarte bună, dar bazată pe informații greșite, lipsa educației media și a capacității persoanelor de a diferenția o știre reală de o știre falsă, dorința de a simți că știi mai multe decât ceilalți etc.

Chiar dacă aceste persoane nu au dreptate și se bazează pe informații false, mesajul indirect pe care îl transmit, acela că nu mai pot să aibă încredere în autorități, nu poate să fie contrazis de nicio statistică oficială, ci, mai degrabă, încercarea instituțiilor publice de a deveni mai credibile decât videoclipuri dubioase de pe YouTube sau bloguri scrise de anonimi.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Andrei Petre
Andrei e un tânăr reporter care lucrează în presă de aproape patru ani. Crescut în presa independentă, a învățat bazele jurnalismului la Casa Jurnalistului , ca mai apoi să-și croiască un drum pe la publicațiile independente din România. Chiar dacă a spus că nu o să lucreze niciodată în presa "mainstream", a ajuns la Wall-Street.ro ca să se disciplineze și să își antreneze scriitura. Încearcă să înțeleagă modul în...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri