În anii 2000, omul descoperea o piesă importantă din puzzle-ul medicinei. Bolile au miros. Chiar dacă nu putem să le simțim, câinii, cei mai buni prieteni pe care îi avem, au o lume conturată într-o culoare pe care nu o înțelegem - mirosul. Chiar dacă respirăm și mirosim de sute de mii de ani, încă nu am reușit să înțelegem mecanismele lucrului care este fix sub ochii noștri - nasul. Cu zece ani înaintea descoperirii, Poliția Română avea peste 3.000 de câini polițiști. Totuși, printre puținii agenți dispuși să facă sacrificiul suprem pentru meserie, câinii au fost printre primii care au fost sacrificați de valurile tranziției. 30 de ani mai târziu, chiar dacă patrupezii sunt niște polițiști fideli și eficienți care nu consumă multe resurse, Poliția Română mai are doar 400 de ofițeri care latră. Am discutat cu un om care vrea să schimbe situația.
În 2011, un studiu realizat de compania McCann arăta faptul că 53% dintre cei interogați ar alege să renunțe la miros decât să renunțe la tehnologie. Aproape 10 ani de atunci, situația arată similar, cu telefoane și laptopuri din ce în ce mai avansate, dar cu aproape la fel de puține cunoștiințe despre miros.
În 1914, Graham Bell, inventatorul telefonul, întreba mai mulți studenți cum pot să măsoare mirosul. O sută de ani mai târziu, încă nu știm cum să cuantificăm ceva atât de apropiat nouă, care începe chiar sub ochii noștri. Mai mult decât atât, nu înțelegem foarte clar care este mecanismul din spatele mirosului. Totuși, simțul la care mai bine de jumătate dintre tineri ar putea să renunțe și pe care mulți și l-au pierdut temporar din cauza infectării cu COVID-19 ar putea să ne ajute să detectăm cu precizie de până la 97% mai multe tipuri de cancer, diabet, boli psihice sau chiar COVID.
Citeste si:
Chiar dacă avem roboți și inteligență artificială care știe cum să asambleze, cum să vorbească și cum să asculte, încă nu am reușit să facem un nas robotizat care să ne ajute să detectăm boli. Totuși, unii oameni de știință cred că nu ar trebui să înțelegem exact cum funcționează mirosul ca să putem construi un robot, ci am putea să luăm exemplu de la câini.
Sursă: Shutterstock
În februarie, un studiu realizat în Germania arăta faptul că patrupezii pot să detecteze COVID-19 cu o precizie de 94%, chiar dacă persoanele sunt asimptomatice. În septembrie, Finlanda raporta faptul că, în aeroporturi, câinii pot să depisteze COVID cu o acuratețe de aproape 100%. Nordicii au fost printre primele popoare care au început să se folosească de mirosul incredibil al patrupezilor pentru a depista noul coronavirus, laolaltă cu țări din Estul Asiei și din Orientul Mijlociu. Finlandezii explicau faptul că, în timp ce testele PCR folosite pentru testarea în masă a populației costă aproximativ 4 milioane de euro pe lună, antrenarea câinilor polițiști ajunge doar până la 100,000 de euro pe lună.
Citeste si:
Câinii polițiști din România
„Și noi am început să dresăm câini specializați pe depistarea persoanelor care sunt bolnave de COVID-19”, explică Darius Nădrău, șeful Serviciului de Poliție Canină, Sanitar Veterinar și Siguranța Alimentelor din cadrul Poliției Române. Nădrău vorbește cu pasiune despre câini și despre importanța lor. Le spune copii și colegi. „Aș putea să stăm ore întregi să vorbim despre căței”. A ajuns la șefia postului în 2018, după ce a lucrat mai bine de 20 de ani cu animalele care îi ajută pe polițiști.
A fost medic veterinar la Centrul Chinologic de la Ciorani, acolo unde sunt antrenați câinii jandarmilor, ca mai apoi să ajungă la Centrul Chinologic Sibiu, sursa principală a câinilor polițiști din România. După ce a făcut mai multe cursuri de pregătire, Darius a ajuns ofițer specialist pe poliție canină în cadrul serviciului pe care azi îl conduce, dar a condus și Serviciul de Poliție Canină de la Poliția Capitalei.
Citeste si:
Darius Nădrău în 2018 / Agerpres Foto
„Lucrez cu animalele de mai bine de 20 de ani”, explică Darius cu ochi mari, mândru de realizarea sa. Chiar dacă nu a fost niciodată polițistul pe care să-l vezi cu câini care să depisteze droguri, tutun, cadavre sau oameni prinși sub dărâmături, el a fost cel care coordona activitatea echipelor formate dintr-un câine și un polițist (sau mai mulți).
Chiar dacă relația dintre autorități și câini există de dinainte de 1989, serviciul pe care îl conduce Darius a apărut abia în 2015. Nu e de mirare faptul că apariția lui a întârziat atât de mult. În cadrul Poliției Române, numărul de câini polițiști activi a fost în scădere.
„În anii ‘90, Poliția Română avea în jur de 3.000 de câini. Acum are doar 400.”, explică Nădrău cu o voce amplificată de o combinație dintre supărare și dezamăgire.
Citeste si:
Totuși, chiar dacă cererea nu mai este la fel de mare ca în anii antemergători Revoluției, Centrul Chinologic Sibiu încă produce unii dintre cei mai preciși, disciplinați și antrenați câini din România.
Nădrău, șeful Serviciului de Poliție Canină explică faptul că, în prezent, există șapte categorii de serviciu pentru care sunt antrenați câinii polițiști, dintre care cei mai folosiți sunt câinii de urmă:
- câini care ajută la patrulare în cazul intervențiilor
- câini de urmă, care găsesc și urmăresc hoții și criminalii fugari
- câini care depistează cadavre umane îngropate
- câini care depistează droguri
- câini care depistează tutun
- câini care depistează persoane prinse sub dărâmături
- câini care găsesc persoane ascunse în mijloace de transport
„În funcție de cerințele societății putem să antrenăm și alți câini”, subliniază Nădrău. „Precum câinii care sunt acum antrenați să găsească persoane bolnave de COVID-19.”
Citeste si:
Cum sunt antrenați câinii polițiști
Ca să devină polițist, un câine trebuie să treacă prin teste, antrenamente și multe procese de selecție de-a lungul vieții.
Darius Nădrău, cel care a lucrat direct cu câinii „școlari” de la Sibiu, explică faptul că procesul începe încă de la două luni.
Căteii se nasc și după ce trec de vârsta alăptării sunt supuși unor teste ca antrenorii să afle ce abilități au.
„Vrem să vedem cam ce aptitudini au, dacă le place să îți aducă înapoi bețe sau obiecte, dacă le place să tragă de cârpe sau dacă sunt mai liniștiți”, spune Nădrău. Încă de atunci specialiștii își dau seama dacă un câine e bun ca să devină câine de urmă, de miros sau de intervenții.
Sursă: Agepres Foto
Totuși, câinii mai au o lună în care stau în grădinița centrului de pregătire a polițiștilor patrupezi. Abia la trei luni părăsesc maternitatea instituției, acolo unde se nasc, sunt vaccinați, primesc tratamente. Următoarea etapă este în secția de pre-dresaj.
Citeste si:
„Acolo ne jucăm cu ei, îi obișnuim cu oamenii, vedem cât sunt de sociabili, îi învățăm să meargă în lesă. După un an, câinele intră în cursul de specializare”.
La cursurile de specializare, câinii tineri se pregătesc pentru viitoarea lor meserie. Acolo se antrenează să detecteze mirosuri, să fugă după infractori sau să atace la comandă. Tot în cadrul cursurilor de specializare câinele urmează să își cunoască viitorul coleg, agentul care va lucra cu el. După cursuri, câinele și agentul sunt testați. Dacă trec de examen, cei doi colegi se vor întoarce la unitatea la care lucrează polițistul.
Antrenamentul polițiștilor
Polițiștii pot să aleagă dacă vor să îi ia pe căței acasă sau dacă îi lasă în padocul secției de poliție la care lucrează. Nădrău spune că agenții care lucrează cu căței trebuie să aibă acasă condițiile necesare pentru îngrijirea câinelui. Antrenamentul continuă. Antrenamentul este o parte esențială din „fișa postului” pe care o are un polițist conducător de câine de serviciu. Ca să ajungă să lucreze cu câini, agenții trebuie să iubească animalele, să facă pregătire de specialitate și să realizeze antrenamentul zilnic.
„Nu putem să zicem «hai că e bine și așa». Câinele, cel puțin în concepția mea, trebuie să fie hrănit și îngrijit pentru că este partenerul meu. Viața mea poate să depinde de câinele ăsta. De obicei, patrupedele fac foarte ușor sacrificiul suprem pentru a-și apăra colegul”, spune Nădrău cu ochi reci, de parcă vorbește despre polițiști eroi sau super-eroi. De cele mai multe ori, câinele chiar asta este. Patrupedele sunt mult mai eficiente decât polițiștii inclusiv în detectarea de cadavre, de droguri sau de persoane ascunse în mijloace de transport sau sub dărâmături.
În zece minute, un câine antrenat poate să găsească o picătură de sânge într-un teren de fotbal.
Darius Nădrău, medic veterinar și șef al Serviciului de Poliție Canină din cadrul Poliției Române
În 2015, pe când Darius Nădrău lucra la Inspectoratul de Poliție din Arad, a avut un caz în care a reușit să găsească un copil ascuns într-o magazie dezafectată, care se ascundea de părinți, doar cu ajutorul câinelui polițist.
Sursă: Shutterstock
„Dacă nu interveneam, șansele erau destul de mari să găsim copilul decedat. Era frig și el era îmbrăcat subțire. Câinele ne-a ajutat enorm. Dacă nu aveam câinele nu se gândea nimeni că era ascunsă acolo. A fost deosebit.”
Câinii care nu sunt pregătiți
La fel ca în cazul oamenilor, nu toți câinii sunt pregătiți să devină polițiști. Patrupedele care nu au abilitățile necesare ca să devină polițiști sunt propuși pentru „declasare”. Asta înseamnă că sunt propuși pentru vânzare, ca să-și poată găsi o familie care să îi iubească și să le dea atenție.
„Nu se ajunge la eutanasie”, explică Nădrău despre mitul care se învârte în jurul animalelor care nu sunt pregătite să lucreze în poliție.
Nu eutanasiem câinii doar pentru că avem prea mulți. Sunt eutanasiați doar câinii care suferă de boli incurabile. Dacă se ajunge în acest caz nefericit, câinii trebuie să fie tranchilizați, să aibă o suferință cât mai scurtă și să nu simtă momentul morții.
Darius Nădrău
Totuși, câinele poate să fie declasat și în timpul serviciului. Asta, de obicei, se întâmplă atunci când îmbătrânește sau când își pierde din abilități din cauza polițiștilor care nu îl antrenează. În cazul acela, câinele ajunge tot la vânzare și agentul care nu și-a îndeplinit sarcinile este demis din funcția de agent care lucrează cu câini polițiști.
În cazul pensionării, câinele poate „și e recomandat”, subliniază Darius Nădrău, să rămână cu polițistul cu care a lucrat, dar asta dacă agentul vrea și poate să îl ia acasă. De obicei, cățeii se pensionează după 7 ani de activitate.
Șeful Serviciului de Poliție Canină pune un accent deosebit pe antrenament.
„Antrenamentul trebuie făcut zilnic. Dacă nu faci nimic cu el, câinele uită. E ca la sport”, spune Darius Nădrău. Agenții au un barem și un set de exerciții pe care trebuie să le facă zilnic cu câinele, exerciții care pot să dureze de la minimum trei ore, dar mulți polițiști lucrează și peste program cu colegii lor.
Problema din sistem și visul lui Nădrău
Agenții care lucrează cu câinii polițiști sunt în două luntrii. În același timp sunt și agenți conducători, dar și agenți de poliție. Așadar, nu au tot timpul alocat pentru antrenarea cățeilor, asta din cauza faptului că trebuie să ajute și la rezolvarea dosarelor penale și să realizeze alte atribuții pe care le are un ofițer de poliție.
Proiectul de suflet al lui Nădrău este să poată pună mai mult accent pe patrupedele care ne ajută să găsim droguri, bolnavi, infractori și oameni prinși sub dărâmături.
„Așa cum avem polițist de ordine publică, polițist de la rutieră și polițist pentru crimă organizată, așa vreau să avem și un polițist pentru câine, care să facă doar chestia asta. Când mergi pe mai multe direcții, ceva trebuie să scârțâie. Nu mi se pare normal”, spune Nădrău cu tristețe.
Dacă va fi îndeplinit, România se va bucura de o resursă ieftină prin care să îi găsească pe cei răniți, ascunși printre cărămizi și fier-beton, pe cei care ascund droguri în camioane sau mașini și pe cei care omoară sau jefuiesc pe străzi fără camere și fără lumină. Doar cu ajutorul unui nas pe care încă nu-l înțelegem.
Ăsta e idealul la care aspir într-o zi.
Darius Nădrău
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
