Pentru a ajuta autoritățile în lupta cu mediul, ONG-ul Let’s Do It Romania a lansat platforma 4B, soluție ce folosește aplicația mobilă TrashOut pentru a prelua zonele de deșeuri sesizate de către oameni.

„Această platformă 4B generează automat notificări către autorități. Cetățeanul își instalează TrashOut și poate marca zona deșeurilor folosind aplicația. Platforma 4B construita de noi anul trecut preia datele din TrashOut automat, generează o petiție, colegii din echipa de voluntari validează că pozele și coordonatele sunt corecte”, spune Ionuț Iordache, inițiatorul platformei 4B.

Dupa ce informația respectivă a fost validată, este trimisă către primărie prin fax sau pe e-mail, iar voluntarii de la Let’s Do It Romania contactează autoritățile după două zile pentru a verifica dacă aceștia au primit petiția. Astfel, platform 4B anunță după 30 de zile dacă cererile au fost rezolvate, iar în cazul în care primăriile nu își fac treaba, platforma generează automat o altă petiție către Garda Națională de Mediu.

„Daca nu ar fi voluntarii, procesul este unul ceva mai anevoios. Primăria nu este proactivă să îți raspundă. Sunt primării care spun că nu au bani, că nu vor să rezolve problema sau nu știu cum să o rezolve. Problema este la autoritatea locală care trebuie să își facă treaba. Au fost situații în care autoritatea locală neavând echipamente sofisticate au dat amenzi fără a verifica dacă proprietarul respectiv este și făptuitorul”, precizează Ionuț Iordache.

Citește și ABC-ul reciclării: sfaturi pentru un stil de viață prietenos cu mediul.

Potrivit reprezentantului Let’s Do It Romania, din cele 5.100 de sesizări trimise, doar 1.200 au fost rezolvate. Procentul este undeva la 20%, iar restul petițiilor au escaladat la Garda Națională de Mediu.

„Cred că suntem la începutul unui fenomen în care autoritatea devine din ce în ce mai alertă. Până în prezent, dacă primăriile nu primeau sesizări, nu reacționau”, spune Ionuț.

Românii așteaptă ca alte instituții să rezolve problema poluării

Reprezentantul Let’s Do It Romania spune că românii se așteaptă ca ONG-urile să curețe toată țara. De când cu pandemia, oamenii au devenit mai deranjați de problema gunoaielor și încep să prindă încredere în asociații.

„Motivul este că orașele mai mari organizează foarte multe evenimente și există o competiție între evenimentele culturale. Poate mesajul nu ajunge peste tot în mediul urban. Aș numi-o comoditate”, a declarat Ionuț Iordache.

Pentru a se asigura că cei care aruncă ilegal deșeurile sunt și pedepsiți, Ionuț spune că o metodă bună este fie să crească impozitul local, fie să mărească efortul de a prinde astfel de oameni.

Citește și INTERVIU | De ce programe precum "Rabla pentru electrocasnice" fac mai mult rău decât bine.

Bucureștiul, în topul celor mai murdare orașe din România

Ionuț Iordache spune că orașele care se confruntă cu problema deșeurilor sunt București, Cluj, Dolj, Craiova, Timișoara, Constanța și stațiunile de la malul mării.

„Bucureștiul și Ilfov ar fi campioni, raportat la zonele de deșeuri, iar în apropierea Bucureștiului, în Ilfov, există o zonă - Valea Argeșului - unde este o mare groapă de gunoi. Am încercat să facem curățenie cu voluntari pe o porțiune, însă era prea multă murdărie. Am trimis sesizări nerezolvate de primărie, am trimis la Garda de Mediu. Este o zonă în care nimeni nu știe ce să rezolve”, spune Ionuț.

În mediul urban, există preponderent mai multe deșeuri de materiale de construcție, în timp ce, în mediul rural, problema cea mai mare este cea a plasticelor și ambalajelor.

Citește și Lupta pentru mediu: Românii vor fi obligați să plătească atât cât aruncă.

„Autoritatea locală este responsabilă de menținerea curățeniei. Garda de Mediu intervine atunci când instituția nu își face treaba. Primăria poate să vadă zonele unde s-a întâmplat să se arunce constant și poate lua măsuri, cum ar fi să trimită poliția să investigheze zona respectivă. Autoritatea trebuie doar să intre pe platformă și să-și facă treaba. Nu văd niciun motiv pentru care nu ar putea să rezolve aceste probleme”, precizează reprezentantul ONG-ului.

Din cele 1.200 de sesizări rezolvate, primăriile au curățat circa 4.200 de tone de deșeuri.

Sursa foto: Pixabay