În urmă cu mai bine de un deceniu, Bucureștiul visa să organizeze Jocurile Olimpice de Vară din 2020. Ideea a fost oprită încă din fașă.
Proiectul de candidatură promitea o infrastructură care să fie folosită și pe viitor, stadioane olimpice, rețea modernă de transport de suprafață, un „impuls major pentru economia României”, dezvoltarea turismului, dar și crearea multor noi locuri de muncă.
Așa își imagina administrația lui Sorin Oprescu în vara lui 2010, când a venit cu ideea organizării Jocurilor Olimpice care au fost adjudecate până la urmă de Tokyo.
Consilierii l-au considerat „un proiect futurist” și de „nerealizat”, așa că au votat împotriva ideii, iar Bucureștiul nici nu și-a mai depus candidatura.
Au fost fani ai sportului care s-ar fi bucurat ca Bucureștiul să intre pe harta orașelor care au găzduit Olimpiada de Vară, dar ar fi fost o idee bună?
Din 2000 și până în prezent a existat loc pentru șase Olimpiade. Cea de-a șasea este în plină desfășurare, la Tokyo.
Citeste si:
Investiții colosale, dar câștigurile nu au fost pe măsură
Olimpiada de vară este cel mai mare eveniment sportiv ce poate fi organizat de o țară, de un oraș, care aduce mult prestigiu, atrage atenția întregului mapamond, un plus turistic imediat semnificativ, dacă se desfășoară în condiții normale, dar dincolo de prestigiu cu ce s-au ales orașele și țările care au găzduit Jocurile Olimpice?
JO de la Tokyo sunt în plină desfășurare, iar atmosfera este complet diferită de cea cu care eram obișnuiți în trecut, când turiști din întreaga lume puteau merge în orașele gazdă să urmărească întrecerile de la fața locului, contribuind la entuziasmul olimpic.
Anul acesta, adică în 2021, are loc Olimpiada Tokyo 2020. Cauza principală a întârzierii, dar și a entuziasmului scăzut din jurul competiției este una singură: Pandemia de COVID-19.
Citeste si:
În pofida „austerității” de entuziasm, gazdele nipone nu au făcut deloc economie în a pregăti Tokyo pentru cea mai mare întrecere sportivă a planetei. Asta și pentru că pregătirea a început cu mulți ani în urmă, când nimeni nu se gândea că un virus ar putea crea atâtea probleme la nivel planetar.
Investițiile s-au ridicat la peste 15,4 miliarde de dolari, potrivit datelor din studiul Oxford Olympics, citate de BBC. Este cea mai mare sumă investită vreodată în organizarea acestui eveniment sportiv născut în Grecia antică și readus la viață în 1896 de către celebrul pedagog și istoric Pierre de Coubertin, părintele Jocurilor Olimpice moderne.
Britanicii s-au apropiat cel mai mult de recordul atins de japonezi, Olimpiada din 2012 necesitând investiții la puțin sub pragul de 15 miliarde de dolari, potrivit studiului realizat de Oxford.
Citeste si:
Japonia a investit de cinci ori mai mult decât Grecia. Atena 2004 a avut un buget de circa 3 miliarde de dolari, fiind cea mai „ieftină” Olimpiadă din noul mileniu.
În 2016 și brazilienii au investit o sumă impresionantă, de circa 14 miliarde de dolari, fiind a treia cea mai scumpă Olimpiadă din istorie.
S-au întors aceste investiții?
În noul mileniu: niciodată! Chiar dacă Olimpiada de la Tokyo abia a început, niponii nu-și vor recupera investițiile. Estimările legate de recuperare indică o valoare de 7,5 miliarde de dolari, adică doar jumătate din bugetul de investiții.
Motivul principal din cauza căruia japonezii nu pot spera la o recuperare și mai mare a investițiilor este ușor de intuit: Pandemia de COVID-19. Restricțiile de călătorie, investițiile suplimentare în amenajarea facilităților incluse în competiție sau faptul că turiștii din alte țări nu pot veni să urmărească de la fața locului competiția sunt doar câteva dintre efectele pandemiei asupra JO.
Citeste si:
Dar Tokyo 2020 nu este nici pe departe cea mai neprofitabilă afacere din noul mileniu, deși competiția are loc într-un context global nu foarte fericit. Rio 2016 este cel mai puternic exemplu. Organizarea a costat circa 14 miliarde dolari, iar impactul jocurilor a fost la circa 2,5 miliarde de dolari.
Pe lângă pierderea financiară uriașă, orașul s-a confruntat cu proteste masive din partea locuitorilor săi, mulți brazilieni din întreaga țară considerând că organizarea JO de la Rio a fost o risipă de bani, în condițiile în care investițiile puteau merge către proiecte civile mult mai utile, cum ar fi construcția de spitale.
Beijing a fost singurul oraș care a recuperat cea mai mare parte a investițiilor. Au investit circa 7 miliarde de dolari și au recuperat aproape toată suma, dar credibilitatea informațiilor raportate de chinezi sunt puse mereu la îndoială.
Citeste si:
Deși a fost cea mai ieftină Olimpiadă, cea din 2004 din Atena nu a creat nici ea entuziasm în rândul atenienilor și restul grecilor. Au recuperat în jur de 2 miliarde de dolari, iar mulți au afirmat că efortul de a organiza Jocurile a slăbit economia Greciei, care a fost profund afectată câțiva ani mai târziu. Criza economică prin care Grecia a trecut a putut fi depășită doar datorită lejerității cu care UE și unii dintre cei mai importanți membri ai săi, în special Germania, au tratat situația din Grecia.
Elada a primit ajutoare peste ajutoare din partea aliaților europeni, și nu numai, fără de care, autoritățile de la Atena ar fi putut declara falimentul de țară.
Nici măcar Olimpiada de la Sydney din 2000, care poartă multe amintiri plăcute pentru România, nu a adus un plus financiar pentru organizatori. Costurile s-au ridicat la 5 miliarde de dolari, iar impactul economic a fost doar la jumătate.
Citeste si:
Montreal a avut de suferit din punct de vedere economic pentru mult timp după organizarea JO din 1976. Românii s-au simțit extrem de mândri atunci, deoarece Nadia Comăneci obținea primul 10 din istoria gimnasticii feminine, dar pentru organizatori Olimpiada nu a rămas neapărat ca o amintire plăcută. Plata datoriilor acumulate cu organizarea Olimpiadei de Vară a durat câteva decenii.
Barcelona, ultimul exemplu pozitiv din ultimii 30 de ani
Singura Olimpiadă de Vară care a adus efecte benefice pentru orașul gazdă a părut a fi cea din 1992, de la Barcelona. Jocurile Olimpice din acel an au revitalizat capitala Cataloniei, punând-o pe harta celor mai atractive orașe din punct de vedere turistic din toată lumea, nu doar în Spania.
Mitul infrastructurii care rămâne după Olimpiadă
În unele cazuri, eforturile sunt benefice. Oamenii din acele orașe rămân cu îmbunătățirile aduse de pregătirile pentru Olimpiade, dar nu este o regulă. Sunt numeroase exemple negative. Facilități sportive, stadioane și multe alte active care au fost necesare pentru organizarea JO au ajuns în paragină, fiind părăsite după ce nu a mai fost nevoie de ele, așa cum veți vedea și în materialul video de mai jos, realizat de cei de la BBC.
Au fost orașe care au avut de suferit după organizarea Jocurilor Olimpice în condițiile în care nu exista o problemă atât de mare precum pandemia de COVID-19, așa că, dacă Bucureștiul ar fi fost gazda ediției actuale a Olimpiadei de Vară, lucrurile ar fi putut avea și mai mult de pierdut.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
