Banca pentru Alimente se extinde la Galați, introduce compostoare în fiecare centru de colectare din țară și vrea să ajungă la 4.000 de tone de alimente colectate până la finalul anului

Banca pentru Alimente a dezvoltat opt bănci regionale de la înființare până în prezent: la Cluj, Roman, Constanța, Craiova, Brașov, Oradea și Timișoara, urmând ca, din noiembrie, să fie pusă în funcțiune și banca de la Galați. Pentru următorii cinci ani, Banca pentru Alimente București vrea să dezvolte băncile regionale și să facă puncte de lucru în fiecare capitală de județ, acolo unde există spațiu de dezvoltare și unde pot primi ajutorul retailerilor.

,,Prima dată se pleacă de la banca existentă și se face o mișcare de tipul organizație beneficiară care se implică, după care încercăm să găsim mașina și să folosim part-time o persoană de acolo, urmând ca, după câțiva ani, crescând și cantitățile și susținerea financiară de care avem nevoie, să angajăm o persoană cu normă întreagă, să existe o mașină și chiar dacă nu închiriem un spațiu de depozitare, tot ce se întâmplă acolo sa fie în acord cu banca regională care are punctul de lucru și care gestionează colectarea și distribuția produselor. Există deja pași făcuți de mai multe bănci regionale în a avea un punct de lucru, pașii se pregătesc, dar cumva vin și de la sine'', susține Gabriel Sescu, fondatorul Băncii pentru Alimente București.

Banca de la București a colectat 1.350 de tone, în 2020, iar la 1 septembrie 2021 a ajuns deja la 1.000 de tone. Întreaga rețea a colectat anul trecut 3.000 de tone de alimente, iar anul acesta, la 1 septembrie, a fost depășit acest volum, iar fondatorii speră să ajungă la 4.000 de tone de bunuri colectate până la finalul anului.

,,Există spațiu de creștere și mai mare, pentru că de la o lună la alta mai apare câte o companie care decide să intre în contact cu Federația Băncilor pentru Alimente sau cu băncile regionale'', explică Gabriel Sescu.

Compostoare și soft de monitorizare

Federația Băncilor pentru Alimente își propune ca anul viitor să doteze fiecare bancă regională cu un compostor și să ajungă la un nivel zero în ceea ce privește gunoiul menajer.

,,Până la urmă, cel mai important este să se arunce cât mai puțin spre deloc și să intrăm cu produsele într-o zonă în care să tindem spre zero cu ceea ce înseamnă risipă’’, susține Gabriel Sescu.

Federația a lansat și un manual în cadrul proiectului de educație Food Waste Combat, numit ,,Consum sustenabil'', care deja a devenit opțional în școli. În prezent, proiectul se află în faza de pilotare, fiind implementat în mai multe școli din Cluj.

Banca pentru Alimente își propune ca anul viitor să implementeze un soft care să gestioneze și să ofere o imagine clară cu ceea ce se întâmplă zilnic în băncile regionale din întreaga țară, ce cantități vin, de unde vin, pentru a fi date mai departe către un institut de cercetare. Ulterior, institutul calculează ce procent din cantitatea colectată în ziua respectivă a fost reprezentat de legume, ce procent de fructe sau alte alimente care ajung la beneficiari.

Măsurile luate de companii

Companiile au înțeles necesitatea implementării unor soluții la nivel intern, precum și faptul că este mai simplu și mai ieftin să donezi, decât să pierzi o resursă prin distrugere. Gabriel Sescu explică cum companiile cu un capital mai mare, care s-au angajat la nivel de grup să fie mai sustenabile și în zona de producție și în zona de vânzare, își îndreaptă atenția și resursele pentru a produce mai responsabil și a ține cont de politicile de mediu. Acest lucru se vede prin introducerea gamelor bio și prin dorința ca de la an la an să scadă cantitatea de alimente aruncată.

,,Ceea ce ne preocupă în linii mari este să fie hrană, pentru că trăim într-o perioadă în care lumea a început să înțeleagă că resursele sunt epuizabile, că e păcat să investești în a produce un aliment pe care tu ulterior să îl dai la distrugere și să dai alți bani pentru o astfel de operațiune când tu poți să îl donezi și să ajungă să fie consumat în zona socială unde oricum nu există putere economică de cumpărare și nu îți afectează businessul. O companie plătește 1.000 de lei pe tona de alimente dată la gunoi, dar mai bine face economie de acea sursă și dă spre donație cu câteva zile înainte de scadență. Pot face din asta un program intern cu angajații, să îi încurajeze să doneze, să îi implice în comunitate'', explică Gabriel Sescu.

În ultimii cinci ani, de la companiile care nu aveau persoane responabile pe partea de sustenabilitate, care nu aveau un plan și acțiuni concrete prin care să reducă risipa alimentară și cantitatea de ambalaje de pe piață s-a făcut o trecere rapidă spre implementarea unor măsuri în acest sens. Normele care au venit și care au fost schițate de autorități i-au obligat pe mulți producători să fie mai atenți la ceea ce pun pe piață, cât carton, plastic și câți paleți folosesc în întregul proces.

,,În România pașii s-au făcut, poate sunt mici în comparație cu statele occidentale, dar să nu uităm și de unde am plecat, noi am plecat de mult mai jos decât ei, dar avantajul este că în câțiva ani putem prelua și ajunge la nivel cu aceste state. Mi-e clar că zona aceasta a prins teren și va prinde din ce în ce mai mult. Criza de acum din energie și combustibil de acolo vine, pentru că lumea a apăsat pedala de accelerație de frică, pentru că toată lumea vrea energie verde, toată lumea vrea să facă producția și comercializarea cât mai sustenabilă și nu poți merge numai cu eoliană, cu panouri fotovoltaice, pentru că sunt investiții mari de făcut’’, spune Gabriel Sescu.

Ce primesc companiile în schimb?

În 2017, în momentul în care Banca a început să colecteze primele alimente, avea la dispoziție legea sponsorizării și legea donării simple, urmând să fie implementată legea risipei alimentare, creată în România în 2016, dar care a adus facilități ficale pentru companii în decembrie 2020, când cadrul legislativ a fost modificat din nou.

,,S-a demonstrat că noi ca bancă și rețea am reușit să colectăm cea mai mare cantitate de alimente la nivel național, am făcut demersuri și am insistat. Am fost acceptați și noi ca operatori receptori în baza legii risipei alimentare. Demersul pe care l-am făcut prin Ambasada Sustenabilității a făcut să existe un tratament fiscal măcar identic, pentru că dacă o companie dă la neutralizare o cantitate de produse, TVA-ul aferent este deductibil. Dacă dădea în donație în baza legii împotriva risipei alimentare, nu. Și era un tratament fiscal care nu era similar, pentru că exista un produs căruia nu i se dădea o valoare adăugată și automat ar fi trebuit să existe deductibilitate automată pentru TVA'', explică Gabriel Sescu.

Companiile își pot recupera din acest an TVA-ul dacă donează în baza legii risipei alimentare. Legea risipei alimentare îți cere să redirecționezi alimentele spre consum uman, spre consum animal sau să fie valorificate acele resurse într-un fel, precum biogaz, compost sau o modalitate care să aducă acel bun înapoi în economie, să fie valorificat și să fie pus înapoi în circulație într-un mod care să nu afecteze sănătatea oamenilor.

,,Dacă tu vrei ca de la un an la altul să se arunce cât mai puțin, trebuie să găsești o chestie în plus, ca cel care donează să aibă și o motivație financiară. În statele europene există posibilitatea asta, dacă tu ai dat o cantitate de produse, trebuie să ai o taxă sau ceva, un beneficiu, pentru că nu ai aruncat. În România este greu să faci lucrul acesta, există o reținere în a da facilități. În companie lucrează oameni. Dacă te costă mai mult să donezi, alegi să nu donezi în general. Dar dacă tu ai un stimulent, cifra de business îți spune că tu trebuie să profiți de acel stimulent și automat deciziile vor fi luate din ce în ce mai mult în această zonă’’, susține Sescu.

Podcastul emisiunii poate fi ascultat aici.

În emisiunea „Green choice in local retail”, susținută de LIDL România, ne propunem să vorbim despre economie circulară, reciclare și sustenabilitate.

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: