A.M., o egipteană de 19 ani care până luna trecută studiase inginerie biomedicală la Universtiatea Politehnică din Harkov, vorbește într-un interviu pentru wall-street.ro despre fuga din calea invaziei rusești, sprijinul oferit de voluntarii din România, dar și despre aspecte tragice, mai puțin discutate în prezent, precum faptul că imigranților din Ucraina li se refuză uneori intrarea în adăposturile pentru populație, din simplul motiv că nu sunt ucraineni.
”Cel mai important lucru de care aveam nevoie atunci când am venit în România era un bilet de avion către Egipt. Între timp, am reușit să obțin un bilet la un preț bun iar acum nu mai am probleme din acest punct de vedere”, îmi spune studenta care a preferat să își mențină anonimatul.
”Am ales să îmi fac studiile în Ucraina pentru că notele mele la școală nu erau chiar cele mai bune, iar universitățile ucrainene tind să aibă cerințe mai reduse din acest punct de vedere”, menționează studenta, venită în Ucraina în 2019.
După invazia rușilor, A.M. a vrut să zboare înapoi în Egipt, dar costurile călătoriei au fost peste posibilitățile financiare ale studente. În aceste condiții, A.M. s-a alăturat miilor de refugiați din Ucraina care au trecut granițele României.
Harkov este cel mai mare centru universitar al Ucrainei și al doilea oraș ca mărime din această țară. La scurt timp după startul bombardamentelor, o bună parte din studenții ucraineni și străini au fost evacuați (vezi video mai jos).
Citeste si:
#Ukraine #Kharkov, the evacuation of foreign students from the city began. #UkraineRussiaWar pic.twitter.com/Rr0FuPzHdJ— Ukraine war report (@Gadhwara27) March 2, 2022
”Luni (28 martie) am plecat la 08:30 din Harkov. Trenul a trecut prin Kiev și s-a oprit Liov (vestul Ucrainei). De acolo, un autobuz ne-a dus până la granița cu România. Drumul cu trenul a fost gratuit, biletul de autobuz l-am plătit. În grupul meu au fost 16 persoane, toți studenți de la alte universități din Harkov și toți vorbind aceeași limbă (n.red. arabă). Ne-am găsit prin intermediul rețelelor sociale. Întreaga călătorie de la Harkov până la granița cu România a durat aproximativ 27 de ore... cred că am ajuns în România în dimineața zilei de marți”, povestește studenta din Egipt.
Citeste si:
În România, am fost întâmpinați cu mâncare, apă, cartele SIM și alte lucruri de care am avut nevoie. Un tip s-a oferit să ne ducă cu mașina la hotel, altcineva s-a oferit să mă cazeze în propria casă. Chiar și cei care nu vorbeau engleză au încercat să ne ajute.
Formalitățile traversării propriu-zise a graniței au durat câteva ore, A.M. menționând că nu a întâmpinat mai dificultăți din partea autorităților române. ”De altfel, mi s-a părut că poliția de frontieră din România încerca să facă întregul proces cât mai rapid”, adaugă ea.
A.M. subliniază că tot sprijinul din România a venit din partea voluntarilor și ale ONG-urilor care se ocupă de refugiați (în cazul său – ARDA).
”După un drum lung până în România, am fost întâmpinați cu mâncare, apă, cartele SIM și alte lucruri de care am avut nevoie. Un tip s-a oferit să ne ducă cu mașina la hotel, altcineva s-a oferit să mă cazeze în propria casă. Chiar și cei care nu vorbeau engleză au încercat să ne ajute. Vă apreciez și nu voi uita niciodată ceea ce românii au făcut pentru mine. Am fost inspirat de bunăvoința voastră”, menționează studentul.
Citeste si:
Foto: Shutterstock / Yanosh Nemesh
După trecerea graniței, A.M. a venit cu trenul în București pentru a lua legătura cu reprezentanții ambasadei Egiptului. La București, ea a fost cazată la un centru cultural, alături de alți refugiați din Ucraina, în condiții pe care le descrie ca fiind decente.
Citiți aici un Reportaj wall-street.ro în taberele de refugiați de la Snagov și Moara Vlăsiei
Viața în Ucraina pentru imigranții străini, nu tocmai roz. Culoarea pielii face diferența la intrarea în adăposturile pentru civili
A.M. recunoaște că nu știe toate detaliile cu privire la motivele pentru care Ucraina a fost invadată de Rusia și istoria dintre cele două țări. Crede însă că ”Vladimir Putin este un ucigaș de copii dezgustător”, rușii de rând fiind singurii care îl pot schimba și care pot alege un lider mai bun pentru țara lor.
Citeste si:
”Eu și un prieten credem că ucrainenii se luptă înverșunat și opun o rezistență dură. Fratele meu nu crede că ucrainenii sunt ‘construiți’ pentru a duce un război, tatăl meu este mai degrabă de partea lui Putin, în vreme ce restul celorlalți membri ai familiei par a fi mai degrabă neutri cu privire la această situație”.
La un moment dat, eu și un prieten încercam să găsim un loc unde să fugim din calea exploziilor și ni s-a refuzat intrarea într-un adăpost pentru că nu eram ucraineni.
Egiptul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite (UAE) s-au alăturat miercurea trecută altor 138 de națiuni pentru a vota în favoarea unei rezoluții ONU care cere Rusiei să oprească invazia Ucrainei și să retragă toate trupele. Cele trei țări, cu o puternică influență diplomatică în regiune, au luat această decizie după ce cu doar două zile în urmă semnaseră o declarație a Ligii Arabe în care nu au condamnat acțiunile Rusiei și în care au cerut în schimb evitarea escaladării și au o rezolvare diplomatică a situației din Ucraina.
Citeste si:
”Din păcate experiențele mele din Ucraina (n.red. chiar și înainte de război) nu au fost cele mai fericite. Rasismul era ceva destul de des întâlnit, o problemă din cauza căreia uneori îmi era frică să abordez oamenii. Experiențe foarte neplăcute am avut în special cu autoritățile ucrainene. Angajații statului erau foarte neprietenoși și se comportau de parcă nu își doreau să fiu acolo (n.red. în Ucraina). La un moment dat, eu și un prieten încercam să găsim un loc unde să fugim din calea exploziilor și ni s-a refuzat intrarea într-un adăpost pentru că nu eram ucraineni”, spune A.M.
La începutul acestei luni, un raportor special al ONU și-a exprimat ”îngrijorări grave” cu privire la amenințările rasiste și tratamentul xenofob aplicat persoanelor de culoare care încercau să plece din Ucraina.
Citeste si:
Studenta subliniază însă că au existat și excepții – ucraineni de rând care nu aveau nicio reținere față de imigranți. ”Nu îi urăsc pe ucraineni. Ce mi-a plăcut cel mai mult în Ucraina a fost faptul că locuitorii țării își văd de treburile lor și nu ‘își bagă nasul’ în ceea ce faci. Am remarcat de asemenea că majoritatea copiilor ucraineni se comportă foarte bine. Ucraina este o țară frumoasă și le doresc să fie bine”, a concluzionat A.M.
Rusia a dat startul invaziei Ucrainei în urmă cu două săptămâni, negocierile de pace de până acum neavând rezultate foarte încurajatoare. Miercuri însă, armata ucraineană a convenit cu Rusia să înceteze focul timp de 12 ore, pentru a permite civililor să fie evacuați prin coridoarele umanitare.
Sursa foto: Shutterstock / Gabriel Preda
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
