Studiu: World Vision România: 2 din 10 copii de la sate nu au suficientă mâncare

Mihaela Nabăr, World Vision: „Situaţia copiilor din mediul rural nu se îmbunătăţeşte, ci din contra”. Care sunt principalele rezultate ale studiului

1. 2 din 10 copii spun că familia le asigură doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare;
2. 1 din 10 copii nu frecventează în prezent nicio instituție de învățământ;
3. 1 din 5 copii spune că violenţa este prezentă în şcoala lui mult sau foarte mult;
4. 28% dintre părinți n-ar ști ce să facă dacă propriul copil ar fi victima unui abuz;
5. Mai mult de 1 din 3 adolescenţi (37%) lipsesc de la şcoală uneori sau întotdeauna pentru că trebuie să lucreze în gospodărie;
6. 47% dintre adolescenți spun că niciodată nu le place școala sau le place doar uneori;
7. 30% dintre adolescenți se simt expuși unor riscuri în comunitate, cel mai frecvent motiv fiind violențele comise de persoane în stare de ebrietate;
8. 34% dintre minori au încercat alcoolul și 43% dintre ei consumă alcool cel puțin o dată pe lună.

Ca să le ajungă banii de la o lună la alta, peste jumătate dintre familiile din mediul rural (52%) au cumpărat anul trecut alimente mai ieftine ori au cumpărat aceleași alimente, dar în cantități mai mici (48%). Tot din cauza neajunsurilor, aproape una din zece familii (8%) de la sate și-a retras copiii de la școală: mai mult de dublu față de 2012 (3%).

În aceste circumstanțe dificile, doi din zece copii afirmă că familia le asigură doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare, iar 14% dintre adolescenți (unu din șase) se duc frecvent sau întotdeauna la culcare nemâncați, pentru 9% dintre ei fiind ceva obișnuit.
Unu din zece copii de la sate este în afara sistemului de educație

Aproape un copil din zece (9%) din mediul rural nu frecventează în prezent nicio instituție de învățământ. Nivelul de educație îl reflectă pe cel al generațiilor anterioare: 88% dintre adulții din mediul rural au absolvit cel mult o școală postliceală.

Una dintre problemele majore cu care se confruntă copiii de la țară este lipsa ajutorului atunci când nu se descurcă la lecții ceea ce duce la rezultate școlare slabe, acesta fiind un alt factor care determină abandonul școlar. Aproape un sfert (24%) dintre copii nu sunt ajutați de nimeni atunci când nu se descurcă la teme.

World Vision România a solicitat astăzi, în Parlament, ca bunăstarea copiilor să fie o prioritate de ţară. Odată la doi ani facem această cercetare şi, din păcate, situaţia copiilor din mediul rural nu se îmbunătăţeşte, ci din contra. Începând cu educaţia, un capitol esenţial al raportului, considerăm esenţială susţinerea navetei elevilor, programe de activități extrașcolare, nevoia de a ne uita cu atenţie şi la sănătatea emoţională a copiilor şi adolescenţilor şi să le oferim în şcoală programe de consiliere şi mentorat. Un aspect îngrijorător este implicarea copiilor în munca din gospodărie, în special în creșterea fraţilor mai mici, în detrimentul şcolii. Am propus aici programe de grădiniță prietenoasă care să îi aducă pe copiii mici la grădiniță, programe de educaţie parentală de tip Şcoala Părinților, continuarea eforturilor de a face campusuri școlare în jurul liceelor sau școlilor profesionale în mediul rural.

Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România (foto)

Din cauza neajunsurilor, și accesul adolescenților la educație este limitat. Mai mult de unu din trei adolescenţi (37%) lipsește de la şcoală uneori sau întotdeauna pentru că trebuie să lucreze în gospodărie. Media zilnică de lucru este de două ore, ceea ce combinat cu programul de școală, navetă și teme încarcă extrem de mult programul adolescenților: 46% dintre ei acuză oboseală din cauza faptului că muncesc.

Alături de sărăcie, lipsa de atractivitate a școlii reprezintă o altă cauză a abandonului școlar din mediul rural. Aproape jumătate (47%) dintre adolescenți spun că nu le place școala niciodată sau le place doar uneori.

(Ne)Siguranța copiilor în școală și în familie

Lipsa de informare și conștientizare în rândul adulților cu privire la drepturile și siguranța copiilor este alt fenomen extrem de grav: 42% dintre adulți recunosc că nu ar ști ce să facă dacă ar afla de un caz de abuz sau neglijare a unui copil din comunitate, iar mai bine de un sfert (28%) dintre părinți nu ar ști ce să facă dacă propriul copil ar fi victima unui abuz sau neglijențe. În același timp, patru din zece adolescenţi spun că părinţii îi tratează mai rău decât pe ceilalţi copii din gospodărie.

Cât despre gradul de siguranță la școală, un copil din cinci spune că violenţa este prezentă într-o proporție mare sau foarte mare în unitatea sa de învățământ. Totodată, trei din zece elevi spun că profesorii îi tratează mai rău decât pe ceilalți copii din clasă uneori sau întotdeauna.
Lipsa siguranței pe care o resimt copiii nu este cauzată doar de familie și de școală, ci de întreaga comunitate. 30% dintre adolescenți se simt expuși unor riscuri, principalele motive pentru care nu se simt în siguranță fiind persoanele din comunitate care consumă alcool și sunt violente.

Mai mult, aproape unu din trei adolescenți nu ar aborda autoritățile dacă ar fi victima unor violențe, principalele motive fiind: lipsa de încredere în reprezentanții autorităților, teama de a fi judecați de familie și accesul limitat la servicii de sprijin.

Sănătatea copiilor și adolescenților din mediul rural

Aproape o treime (31%) dintre copiii de la sate declară că niciodată sau doar uneori se simt puternici și sănătoși. Starea precară de sănătate a celor mici este asociată cu lipsa accesului la servicii medicale de bază în mediul rural: aproape jumătate (45%) dintre mame nu le-au făcut niciodată analize medicale copiilor lor.

Ce își doresc copiii și adolescenții din mediul rural?

• 58% dintre adolescenți și 52% dintre copii își doresc să fie sănătoși;
• 30% dintre adolescenți și copii își doresc să se simtă iubiți sau îngrijiți de părinți;
• 18% dintre adolescenți și 25% dintre copii își doresc o casă mai mare sau mai modernă.

Copiii şi adolescenţii din mediul rural solicită:

• Programe de educatie remedială şi masa caldă
• Programe de intervenţie pentru elevii de liceu
• Extinderea programelor de educatie parentală de tip “Şcoala Părinţilor”
• Operaționalizare grupurilor de acțiune anti-bullying de la nivelul fiecărei școli, formate din psihologi, consilieri, profesori, părinți și elevi
• Participarea copilului în procesul de luare a deciziilor să fie clar și specific definită în legislație
• În cadrul disciplinelor existente în curriculum să fie rezervate, obligatoriu, ore dedicate informării tuturor copiilor cu privire la drepturile și obligațiile lor

Sursa foto: Shutterstock

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: