Planul naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă a fost lansat recent la New York de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Executivului, un proiect ambițios care își propune să responsabilizeze România pe numeroase paliere, de la eradicarea sărăciei și egalitatea de gen până la reducerea inegalităților între rural și urban sau, de exemplu, agricultura ecologică.

"Lumii, când aude de dezvoltare durabilă, i se pare, și pe bună dreptate, ceva foarte tehnic și teoretic și vor să vadă ceva mai concret", a declarat László Borbély pentru wall-street.ro.

Prin urmare, a explicat acesta, atunci când s-a înființat departamentul, existau două provocări mari: prima, de a se crea cadrul interinstituțional pentru implementarea Agendei 2030 și a doua, de a se găsi modalitățile de parteneriat de comunicare cu societatea.

Acest lucru era important, a arătat coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, pentru că pot exista teorii foarte bune la acest capitol, dar dacă nu se reușește captarea interesului cetățenilor, este mai dificil.

László Borbély a mai explicat că acest plan de acțiune s-a realizat, cum s-ar spune, "cu materialul clientului", ceea ce înseamnă că instituțiile trebuiau să vină cu ce au, cu ce ar putea face până în 2030, termenul final al implementării acestui proiect.

Concret, a arătat acesta, sunt 12 obiective mai mari, 22 de acțiuni specifice și 4 direcții mari în Strategia naţională de dezvoltare durabilă.

În primul rând, a detaliat László Borbély, este vorba despre a crea această rețea interinstituțională pentru a se putea implementa agenda, iar, în al doilea, despre educație și ceea ce ține de "o mentalitate anume".

De ce spun educație? Pentru că suntem prima țară europeană care are o nouă meserie, expert în dezvoltare durabilă.

László Borbély, coordonatorul Departamentului Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului

Astfel, a arătat coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, structura are ambiția de a crea 2000 de astfel de experți până în anul 2026, cu competențe aplicate, spre exemplu, în digitalizare, în comunicare, pe zona de mediu etc.

De asemenea, a arătat László Borbély, educația începe timpuriu în acest sens, existând inclusiv planșe pentru cei din clasele 5-8 cu cei 17 super-eroi care prezintă într-un mod prietenos obiectivele de dezvoltare durabilă, benzi desenate ce au fost trimise deja la 8000 de școli, dar și proiectul Educație la înălțime.

Totodată, referindu-se la capitolul important al educației, fostul ministru al Mediului a dezvăluit că ASE-ul este prima universitate care va porni din această toamnă un masterat pe dezvoltare durabilă.

Cât despre a treia componentă, a explicat acesta, ea este legată de comunicare, despre felul în care se discută cu societatea civilă, dând exemplu în acest sens parteneriatul cu Asociația “Ivan Patzaichin - Mila 23”.

Iar, în fine, a patra componentă a Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă, a explicat László Borbély, este legată de cum este monitorizată această activitate.

Este foarte important să ai date, să ai posibilitatea de a analiza unele domenii, pentru că atunci este mai ușor să iei decizii.

László Borbély, coordonatorul Departamentului Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului

Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă s-a referit de asemenea și la subiectul risipei alimentare, capitol important din Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, arătând că în România se aruncă acum mai puține alimente decât în 2016, mai precis 70 de kilograme pe cap de locuitor în fiecare an.

Acesta a mai explicat de asemenea și faptul că problema risipei alimentare trebuie încadrată într-un sistem de gândire care începe cu alimentația sănătoasă.

László Borbély a deplâns de asemenea faptul că în România, după 1989, s-au pierdut câteva oportunități imense, în urma cărora societatea s-ar fi putut așeza pe alte temelii, cu condiția de a fi avut o viziune de dezvoltare sustenabilă.

Un exemplu dat de acesta în acest sens este turismul, care s-ar fi putut face altfel dacă țara noastră ar fi avut infrastructura și serviciile necesare.

Este de râsul lumii, a remarcat, de altfel, acesta, faptul că românii se duc în Bulgaria pentru că serviciile sunt mai bune și prețurile mai mici, ceea ce arată, în esență, tot o lipsă de gândire sustenabilă din partea României, gândire care ar fi trebuit să înceapă în urmă cu mult timp.

Sursa foto: Wall-street.ro

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Luca Dinulescu
Luca Dinulescu este jurnalist, activând anterior pentru publicații precum Digi 24, Adevărul sau Academia Cațavencu. A desfășurat de asemenea o activitate publicistică constând în patru volume publicate, între acestea numărându-se proză, nuvele și benzi desenate. Este absolvent de Regie Film și a fost de asemenea posesor al bursei J.W.Fulbright pe scenaristică și regie de film.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri