România are cel mai ieftin cost din Europa pentru groapa de gunoi, de numai 35 de euro pe tonă, conform Andei Stancu, Head of Communications și CSR în cadrul GreenGroup. Cum pot ajuta companiile comunitățile defavorizate și cât de importantă este intervenția autorităților în acest proces? La aceste întrebări au răspuns speakerii de la la conferința CSR Growing Responsible 2022, organizată de wall-street.ro.
Suntem sub nivelul Bulgariei în raport cu prețul gropii de gunoi, unde taxa este de 45 euro pe tonă, conform reprezentantului GreenGroup. În România, cea mai ieftină metodă de a gestiona gunoiul rămâne groapa de gunoi, așa că operatorii economici nu sunt stimulați să abordeze altfel problema deșeurilor.
„Costul unei selectări de calitate este undeva la 60-70 euro pe tonă, deci, nu ne putem aștepta ca o companie de salubritate să facă efortul de a trimite la reciclare deșeurile dintr-o conștiință verde și într-un mod voluntar, când e mai ieftin să le arunce la groapa de gunoi”, spune Anda Stancu în cadrul conferinței.
O altă problemă pentru România și țările europene este criza energetică. De la începutul războiului, Uniunea Europeană a început să implementeze diferite politici de raționalizare a energiei.
Citeste si:
Citiți și: Economia circulară crește în UE. În România, însă, 93% din deșeuri ajung la groapa de gunoi.
„Cea mai mare provocare a mediului este criza energetică, care devine o problemă de supraviețuire la momentul de față. Dincolo că a crescut foarte mult prețul la energie electrică și la gaze, deja ne facem probleme că la iarnă vom fi deconectați complet de la acestea. Astfel, trecerea către energie regenerabilă nu mai este doar un pilon cu care să reducem amprenta de carbon, ci a devenit o chestiune de supraviețuire”, spune reprezentantul GreenGroup.
Pentru a încerca să rezolve problema energetică, GreenGroup a implementat un proiect prin care vrea să instaleze panouri fotovoltaice pe toate acoperișurile fabricilor sale și să dezvolte propriul parc fotovoltaic pentru a-și asigura energie pentru producție.
Citeste si:
România importă gunoi fiindcă al nostru nu e bine colectat
Poate părea contraintuitiv, însă, țara noastră, cu toate că este îngropată în deșeuri, nu suportă materia primă pentru reciclare. România depinde de importurile de deșeuri din cauza colectării proaste de la nivelul țării.
„Astăzi, din păcate, eficiența colectării este minimă și aproape toți reciclatorii de la noi din țară apelează la importuri ca să-și acopere capacitățile de producție. Noi am avut în ultimii 3 ani între 60 și chiar 80 % câteodată import de PET-uri pentru că nu se colectează în România cantitățile dorite sau puse pe piață”, a declarat Constantin Damov, preşedintele GreenGroup într-un interviu wall-street.ro.
O altă problemă cu care se confruntă GreenGroup este insuficiența forței de muncă. Conform Andei Stancu, compania ia în calcul să recruteze forță de muncă din Asia pentru a amortiza lipsa de personal din țară.
Citeste si:
Citiți și: Gazele și energia nucleară vor fi considerate ”verzi” în Uniunea Europeană.
Din cauza faptului că nu aruncăm gunoiul unde trebuie, nu avem destulă materie primă pentru a recicla. Cu toate că este comod să dăm vina pe autorități pentru acest lucru, unul dintre factorii pentru care nu se colectează selectiv este educația insuficientă. O să începem să avem o gândire mai verde?În cadrul evenimentului, Hanny Bratu, director marketing și fundraising la WWF România, a atras atenția că suntem prima generația care a conștientizat efectul nociv pe care îl are omul asupra mediului.
Citeste si:
Noi suntem prima generație care a conștientizat impactul deteriorării și distrugerii mediului și ultima care poate să facă ceva.
Hanny Bratu, director marketing și fundraising la WWF România
Reprezentantul WWF România a menționat și că pandemia, cu toate efectele negative pe care le-a avut pentru omenire, a dat o gură de aer proaspăt planetei. Cu toate acestea, nu trebuie să așteptăm un lock-down ca să-i dăm o pauză planetei.
Sustenabilitatea: între autorități și companii
Hanny Bratu a menționat că în experiența ei în cadrul WWF România a fost întâmpinată cu receptivitate din partea autorităților, însă, acest lucru nu e neapărat suficient.
„Autoritățile sunt foarte deschise, dar asta nu vine neapărat cu planuri sustenabile, asta e problema. Nu se trece de o anumită barieră a zonei de confort. Partea asta de educație trebuie extinsă atât la nivelul cetățenilor cât și al autorităților”, a menționat Bratu.
Citeste si:
Cine e responsabil de introducerea unei gândiri sustenabile în societate? Reprezentantul WWF a declarat că a doua voce în societate o au companiile, care au un rol extrem de important.
„Companiile sunt văzute ca al doilea mare factor de influență în societate, după autorități. Rolul companiile este extrem de important, iar reflectoarele sunt acum puse pe ele. Cred că sustenabilitatea trebuie să devină un model de business”, a menționat aceasta.
Se tem companiile să nu facă prea puțin?
În cadrul evenimentului CSR Growing Responsible 2022, Ștefan Urziceanu, Head of CSR Carrefour, a atras atenția unui lucru de care se tem unele companii: să nu facă prea puțin.
„Astăzi discutăm despre companii mari, dar cred ca la nivel individual, nicio faptă bună nu este prea puțin, atât timp cât ne referim la nevoile reale ale comunităților. Dar, încă observăm companii care, de frică să nu facă prea puțin, aleg să nu facă nimic”, a declarat Ștefan Urziceanu.
Citeste si:
Sursa foto: Pixabay
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
