Bicicliștii sunt printre cei mai ignorați participanți la trafic, iar cifrele din statistici arată că cei care aleg să pedaleze pe drumurile din România se expun la un risc însemnat, atât în interiorul, cât și în afara marilor orașe.

Conform statisticilor, există aproape două milioane de mașini înmatriculate în București și în județul Ilfov, dar traficul din cel mai mare oraș al țării este gâtuit și de foarte multe autovehicule din provincie. Zi de zi, zeci de mii de bicicliști încearcă să-și facă loc prin traficul infernal din Capitală, oraș care completează adesea topurile cu urbele cu traficul cel greoi. Tocmai din cauza traficului, mulți aleg variante cu două roți, pentru a nu pierde aproximativ 134 de ore anual stând bară la bară. Există, însă, riscuri care vin la pachet cu această decizie.

România a fost una dintre țările luate sub lupă în cadrul proiectului SABRINA, „Safer Bicycle Routes in the Danube Area”, care s-a încheiat cu o conferință în București, săptămâna trecută. Studiul în sine a analizat un total de 2.500 de kilometri de drum pe mai multe rute EuroVelo din nouă țări care se succed pe traseul Dunării. Am fost interesat să aflu opinia celor din proiect și despre modurile în care s-ar putea îmbunătăți siguranța pentru cicliști și în orașe, nu doar în afara lor pe traseele EuroVelo.

Cum se poate îmbunătăți siguranța pentru bicicliști în inima orașelor

„În general, Bucureștiul are foarte multe intersecții unde este nebunie. Lipsesc, de multe ori, noțiuni elementare de citire a situației. Șoferii intră adesea în intersecții și nimeni nu știe ce trebuie să facă,” susține George Ursachi, cercetător în cadrul Agile Transport Analysis (ATA). Acesta este de părere că nu doar lipsa infrastructurii ne poziționează la vârful unor topuri sumbre, România fiind pe primul loc la numărul de bicicliști morți în accidente rutiere, conform unui studiu din 2019.

Mulți bicicliști se pun în pericol și prin evitarea purtării echipamentului de protecție.

„În majoritatea capitalelor sau orașelor mari, problema vine din lupta care apare între bicicliști și șoferi, pentru că fiecare crede că are mai dreptate. Și vedem bicicliști agresivi care forțează cumva legea și nu au bun simț. Până la urmă, instinctul lor de conservare nu mai funcționează corect.,” consideră Ursachi, care subliniază că trebuie lucrat la educație mai ales în situațiile în care infrastructura nu poate fi îmbunătățită, din lipsă de spațiu sau din alte motive. „Se creează o competiție și, prin urmare, cred că acolo unde nu există soluții fizice, ar trebui să ne gândim la alt fel de soluții.”

Poliția vine să confirme opinia cercetătorului, datele centralizate de agenții din București arătând că 70% dintre accidentele rutiere în care sunt implicați și bicicliști se petrec din vina celor pe două roți. Datele din 2020 spun că, an de an, își pierd viața în accidente rutiere aproximativ 200 de bicicliști, ceea ce se traduce într-un număr de 8,9 victime la milionul de locuitori, conform European Road Safety Observatory (ERSO). În Capitală, au avut loc peste 100 de incidente grave în care au fost implicați bicicliști între 2018 și 2019. Poliția spune că, cel mai adesea, vina este a cicliștilor care nu respectă legislația rutieră.

Statisticile oficiale ale Poliției arată că situația este sumbră, via Europa Liberă

Dar, așa cum arată și studiul SABRINA, lipsa infrastructurii reprezintă o problemă de viață și de moarte în România, pe lângă lipsa educației.

Lucrurile nu se pot schimba peste noapte

Țările cu cultură în ciclism au pornit în acest proces de educare al oamenilor acum 70-80 de ani și s-a lucrat treptat,” a precizat Ursachi. „Până la urmă, toate categoriile de participanți la trafic ar trebui să înțeleagă că nu există rivalitate,”. a mai spus acesta, arătând că infrastructura nu este răspunsul decât dacă oamenii știu ce au de făcut pe drum.

„Cred că deja de șapte ani sunt în dezvoltare, în Marea Britanie, aceste 'cycling highways', o investiție enormă, și inclusiv la ei, cu toate campaniile publice și cu toată voința, durează ani de zile până ce lucrurile încep să funcționeze așa cum ar trebui," a spus cercetătorul ATA care este de părere că infrastructura este doar un element dintr-un set de elemente care duc la o îmbunătățire a situației pe șosele. Mai este nevoie ca participanții să se respecte și să înțeleagă legile rutiere, dar să și scape de agresivitate.

Banda pentru biciclete de pe Calea Victoriei este tot mai folosită, dar nu are urmași

„Altfel, vorbim despre o poveste asemeni celei cu oul și găina,” a spus Asachi referindu-se la prima pistă dedicată bicicletelor, anume banda izolată de pe Calea Victoriei. „Inițial, acum aproape un deceniu, mi se părea o pierdere de bani, dar, în ultimul timp, văd tot mai mulți bicicliști rulând pe acolo, dar și trotinetiști. Acum, este un exemplu de 'așa da'.”

Proiectul SABRINA a evaluat siguranța rutelor pentru cicliști

Scopul SABRINA a fost să evalueze siguranța rutelor EuroVelo din zona Dunării, cercetătorii efectuând călătorii cu bicicleta, dar și cu mașina, pe mai multe drumuri EuroVelo. După ce au filmat a-la Google Street View toate drumurile, unele aproape impracticabile, au început să dezvolte mai multe metode de a calcula nivelul de siguranță (sau pericol) al drumurilor.

Captură de ecran ce arată o analiză din toolkit-ul SABRINA care arată siguranța unei porțiuni de drum pe baza mai multor sisteme de punctaj

În acest scop, realizatorii proiectului pun la dispoziția publicului un toolkit (Safer Cycling Routes Toolkit) prin care se poate evalua, online, folosind un set larg de parametrii, siguranța unor secțiuni de drum. În cadrul proiectului, s-au folosit trei sisteme de ordonare a drumului în funcție de siguranță - iRAP, CycleRAP și ECS (European Certification Standard). Pentru a accesa această platformă, trebuie să-ți creezi un cont și apoi ai posibilitatea să explorezi route plannere, care-ți permit să-ți pui la punct o rută mai sigură, dar și secțiunea în care poți afla costurile de îmbunătățire a infrastructurii a unei secțiuni de drum.

Din păcate, România este printre țările în care bicicliștii se expun la un pericol deosebit de mare când merg pe drumurile ce fac parte din rețeaua EuroVelo, conform datelor SABRINA, dar studiul oferă și o serie de soluții pentru a îmbunătăți situația. „Lucrez de 10 ani în cercetare și am avut acces la diverse statistici dintre cele mai sumbre și am început să fiu din ce în ce mai speriat de zonele cu trafic dens,” a recunoscut Uraschi.

Rutele EuroVelo sunt, cel mai adesea, în afara orașelor, iar cele din România sunt printre cele mai periculoase

„Nu mai vorbim de drumurile din afara orașelor, mai ales când te gândești la vehiculele de mare tonaj care te zboară când trec pe lângă tine cu 90 km/h,” a spus acesta, care consideră că nu trebuie să iasă în față ca un exemplu mergând cu bicicleta prin locuri periculoase. „Nu mă încumet să merg cu bicicleta nici prin București, nu vreau să mă pun în pericol doar ca să arăt că se poate circula prin oraș pe două roți.”

Sursa foto: Shutterstock.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Mihai Fira
Mihai Fira este reporter auto Wall-Street.ro din toamna lui 2022. Înainte de a se alătura echipei, Mihai a colaborat cu mai multe publicații din domeniul auto, atât românești cât și străine. El și-a început cariera ca jurnalist în mediul online, ca editor al site-lui Pitstops.ro, cel mai important portal românesc de motorsport din România. Mihai a colaborat și cu BMWBlog.ro, sursa oficială de știri despre producătorul bavarezi, dar și cu...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri