Deja de ani buni, Ziua Națională a României nu se mai sărbătorește doar în interiorul granițelor sale, ci peste tot în lume. De-a lungul timpului, resursele mai avantajoase de trai, bunăstarea redată de sistemele de sănătate care nu scârțâie, dar și varietatea mai mare a locurilor de muncă au transformat țări precum Italia, Spania, Marea Britanie, Olanda, Belgia sau chiar și state mai îndepărtate geografic, în locuri în care românii și-au găsit o a doua casă. De 1 decembrie, wall-street.ro a discutat cu mai mulți români plecați peste hotare pentru a vedea care sunt motivele care i-ar determina să se întoarcă înapoi în România.

Rata emigrației din România a crescut cu 287% între 1990 și 2017, potrivit raportului privind migrația și exodul de creiere, publicat de Banca Mondială, în 2019. Peste 27% dintre muncitorii români cu studii superioare locuiau în afara țării în 2017, iar fenomenul migraționist continuă să se accentueze, avea să scrie cotidianul Le Figaro. În 2019, aproximativ 9.700.000 de români trăiau în afara granițelor României, în vreme ce acum, în 2022, sunt circa 4 milioane de români care au ales calea străinătății. După scăderea natalității, fenomenul de emigrare constituie a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării.

„Urmează să ne mai împuținăm pe aici”

Deși, în mod tradițional plecau peste hotare românii în principal românii împinși de lipsa banilor, interesant este că în ultimii ani, România a început să se golească tot mai mult de tinere talente sau de români cu studii superioare care au găsit oportunități profesionale departe de țara noastră. Mai mult, nevoile și perspectivele de viitor i-au împins acum pe și mai mulți membri ai unei familiei să emigreze. Acum nu mai pleacă doar tatăl sau mama cum se pleca la începutul anilor 2000, ci pleacă întreaga familie.

„Pasul acesta se face acum cu toată familia. Nu mai pleacă un membru al familiei ca să aducă venituri în România. Pleacă soț, soție, unul, doi copi care sunt primiți într-un sistem educațional și sanitar care să le permită un standard de viață normal, aș spune. Asta mă întristează foarte tare, în proiectele de executive coaching individual, în fiecare an am avut clienți individuali care au avut această plecare din țară. Dar acum deja nu mai e ceva punctual, ci probabil că urmează să ne mai împuținăm pe aici”, a declarat Mihaela Feodorof, proprietar al firmei de consiliere în educaţie şi carieră Yourway Life& Career Counseling.

Mai recent, însă, regăsim și mulți profesioniștii în domeniile lor care își lasă carierele construite aici și pleacă din România către țări cu societăți mai deschise și tolerante cu drepturile tuturor.

Dar oare s-ar putea întoarce românii la prima lor casă?

„Vreau să mă întorc în România” este ceva ce nu auzi prea des de la un cineva din țara noastră care a ales deja să se mute într-o alta pentru un trai mai bun. Însă împreună cu cinci români plecați peste hotare am încercat să facem un mic exercițiu de imaginație pentru că am fost curioși să aflăm, totuși dacă există ceva care i-ar face să se întoarcă. Desigur, răspunsurile sunt mai complicate decât ne-am aștepta. Toți cei cu care am discutat observă, în mod activ, îmbunătățiri în România, dar pentru mulți dintre ei nu există un „alb” și un „negru”, la fel cum nu există niciun „da” hotărât și nici un „nu” categoric. De aceea le redăm mai jos exact în varianta în care ne-au fost transmise.

  • Ștefania, 31 de ani, Marea Britanie (12 ani de când s-a mutat din România)

„Am plecat din România pentru facultate în Marea Britanie pentru că părinții mei nu își puteau permite să mă țină și știam că acolo voi putea munci part-time în timpul studiilor și voi reuși să mă întrețin așa.

Ca să mă întorc în România, în primul rând mi-aș dori că standardul de viață să fie mai bun, așa încât un salariu minim pe economie să poată plăti o chirie, facturi, mâncare, mașină și poate chiar și ceva în plus din când în când. Când am aflat de la prietenii mei rămăși în țară ce salarii au și pe cât de puțini bani trebuie să supraviețuiască, nu mi-a venit să cred. Îi consider sincer niște eroi.

În plus, mentalitatea curentă lasă de dorit, în opinia mea. Eu sunt originară din Vâlcea și nu pot să spun de câte ori am pățit să se ia efectiv oamenii de mine pe stradă, probabil din cauza părului roșu aprins și a hainelor mai netradiționale. S-a întâmplat asta odată când eram venită în vacanță și mergeam cu mama prin oraș.

Pe lângă asta, e vorba de lucrurile mici: statul la coadă în mod ordonat, politețea în trafic, zâmbitul și salutatul la magazin. Aș putea să continui, dar cred că știm cu toții despre ce vorbesc. Personal, mă întristez de fiecare dată când vin în țară. Înțeleg de ce oamenii sunt triști și răi: când îți faci griji cum o să supraviețuiești mâine, nu ai chef să fii amabil. Cu toate astea, pe mine personal mă afectează enorm și din această cauza nu sunt pregătită să mă întorc.

Aș vrea totuși să spun și că există speranță, observ îmbunătățiri mici când mă întorc în vacanță. Am multă speranță în această privința și sper să nu mă înșel”.

Vezi și: Povestea unui român mutat în Marea Britanie: Am doar o viață, nu mai am timp să aștept 20 de ani ca să fiu undeva unde vreau să fiu

  • Alex, 28 de ani, Spania (doi ani de când s-a mutat din România)

„Pornesc de la premiza că anumite experiențe traumatice pe care le-am trăit în România „din cauza” faptului că fac parte din colectivul LGBTQ+ nu pot fi anulate sau compensate în vreun fel și accept asta. În cazul meu, ele au reprezentat în mare parte și un factor decisiv în relocarea mea ținând cont că violența fizică și verbală de care am avut parte era legată de o parte din identitatea mea.

Ceea ce poate în schimb România să le ofere tinerilor de acum este o a două șansă, un loc cu mai multă acceptare a diferitului, cu mai multă toleranță și deschidere și astfel și-ar acorda și ei, ca țară, o a două șansă.

Observ progrese la nivel de vizibilitate a colectivului LGBTQ+ în România, ceea ce mă bucură enorm pentru noile generații și cumva asta mă ajută și pe mine în procesul meu de vindecare.

Acum, mai ales că am și un alt termen de referință: felul în care colectivul LGBTQ+ este integrat în societatea din Spania, cred că mi-ar fi cu atât mai greu să mă întorc în România indiferent de progresul pe care îl observ la noi. Normalizarea și integrarea colectivului aici este la un alt nivel.

Asta nu înseamnă că nu îmi e dor de oamenii dragi mie, de familia mea din România, de prieteni. E un compromis sufletesc pe care îl plătesc. Și cred că atunci când ai trăit în locuri diferite o parte din ține rămâne acolo și nu mai ești niciodată „întreg”. Sau poate e un alt fel de întreg.

Citește și: Unii mai vor să se și întoarcă. O tânără, care studiază economie în China, vrea să revină în România și să ajute start-up-urile

  • Dragoș, 35 de ani, Emiratele Arabe Unite (patru ani de când s-a mutat din România)

„E puțin probabil ca în următorii cinci ani să se schimbe ceva în bine în România. Așa că nici întoarcerea mea în țară nu reprezintă o opțiune. Revenirea în țară ar însemna pierderea celor câștigate în Emirate, aspecte foarte importante pentru mine. Deși sunt român, nu vreau să mă întorc în România, pentru că locurile de muncă nu prezintă încredere, evoluția la job este fie prea lentă, fie nu există, iar salariile sunt foarte mici. În plus, România nu știe să ofere a doua șansă oamenilor, la prima greșeală, ești „scos din joc”. Pe când, aici, în Emirate, se pune mare accent pe moral și pe relația dintre angajați și manageri”.

  • Anna, 31 de ani, Elveția (doi ani de când s-a mutat din România)

„În februarie se fac 2 ani de când m-am mutat în Elveția cu partenerul meu de viață. Noi am plecat știind foarte clar că ne vom întoarce în România în câțiva ani, dar din păcate suntem singurii din grupul de prieteni români de aici care au acest plan.

Acum, după aproape doi ani de locuit aici, îmi dau seama că ne va fi greu când vom reveni în țară. Ne-am obișnuit să putem merge pe trotuare, fără să trebuiască să facem slalom printre mașini, să nu ne mai frustrăm în trafic, pentru că transportul în comun vine des, punctual și rețeaua e foarte bună. Ne-am obișnuit cu un sistem medical în care toate procedurile sunt decontate de asigurare, în care până și problemele mici de sănătate sunt luate în serios și tratate eficient și cu empatie, pentru că doctorii nu sunt tracasați și au resursele necesare. Ne-am obișnuit să putem merge la piscina publică cu prietenii, la prețul unei cafele, la nevoia de a nu avea abonamente doar la săli exclusive, ca în București, să ne putem plimba cu bicicleta pe trasee amenajate de-a lungul râului și să scoatem paddleboard-ul pe lac, fără să se uite nimeni ciudat. Mi-ar plăcea să nu trebuiască să renunțăm la lucrurile astea pentru a ne întoarce la prieteni, la familii și la comunitatea noastră”.

Află și: Povestea Magdei, românca stabilită în Olanda care s-a săturat de poluarea din București

  • Elisabeta Ionela, 28 de ani, Marea Britanie (șase ani de când s-a mutat din România)

„Ca să mă întorc în România, mi-ar plăcea să găsesc aici mai puțină corupție și salarii mai mari, oportunități date pe merit, nu nepotisme, un sistem de sănătate competitiv, nu cel rămas din epoca medievală. De asemenea, ar fi minunat ca sistemul de educație să promoveze meritocrația, iar condițiile din școli să fie decente (înghețam de frig în sălile de curs, în vremea facultății).

Practic, m-aș întoarce în țară dacă mi-aș permite să trăiesc o viață decentă dintr-un salariu minim. Nu tind spre bogăție, ci spre decență”.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri