Numărul cetățenilor ucraineni care au fugit din calea războiului în țara noastră a depășit 4 milioane. Și totuși, procentul celor care au rămas aici este extrem de mic. Care e explicația?
Conform datelor la zi ale Poliției de Frontieră, de pe 10 februarie 2022 și până azi au intrat în România 4.000.661 cetăţeni ucraineni. Numărul este foarte mare, în condițiile în care, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR), la nivelul întregii Europe sunt circa 8,16 milioane de refugiați ucraineni înregistrați. Altfel spus, aproape jumătate dintre persoanele care au fugit din calea războiului din Ucraina ar fi trecut prin România.
Din 4 milioane s-au angajat 6.500
Procentul ar putea fi însă înjumătățit dacă se ia în considerare faptul că, tot conform UNHCR, cam 1 din 2 cetățeni ucraineni s-ar fi întors (deși nu este clar de ce cifrele Națiunilor Unite nu concordă cu cele ale Poliției de Frontieră, care sunt mult mai sigure). Chiar și așa, tot am vorbi despre 2 milioane de persoane care au intrat în țara noastră și ar fi putut rămâne să lucreze aici, în condițiile în care avem un deficit de forță de muncă de 500.000, poate chiar 600.000 de angajați.
Citeste si:
Doar că acest lucru nu s-a întâmplat. Mai precis, numărul ucrainenilor înregistrați ca refugiați în România – deci cei care au rămas aici, nu doar au tranzitat spre o altă țară – este de numai 126.000 comparabil cu Republica Moldova și sub cel din Bulgaria. Ca termen de comparație, în Polonia sunt peste 1,5 milioane și în Republica Cehă, peste jumătate de milion. În Germania, UNCHR estimează că ar fi peste 1 milion, în Marea Britanie, aproape 200.000, iar în Italia sau Spania, peste 173.000.
La sfârșitul lunii trecute, ministrul Muncii anunța cu mândrie pentru Agerpres că numărul cetăţenilor ucraineni care s-au angajat în România după declanşarea războiului a depăşit pragul de 6.500. Adică în jur de 0,16% din numărul celor intrați pe teritoriul țării noastre. Cei mai mulţi dintre refugiaţi - 2.594 - lucrează în Bucureşti, în timp ce în județul Bistriţa-Năsăud sunt 465, în Timiş 450, Arad 386 şi Maramureş 319.
Citeste si:
Cât de ospitalieri au fost românii cu refugiații ucraineni
O cifră atât de mică s-ar putea explica prin procentul mare de minori – legal, bărbații între 18 și 60 de ani nu au voie să părăsească Ucraina, astfel că în jur de 85% dintre refugiați sunt femei. UNICEF estimează că o treime dintre refugiații ucraineni din România ar fi copii. Chiar și așa, am rămâne totuși cu un procent foarte mare de persoane adulte, care preferă însă să folosească țara noastră doar ca pe o escală spre un stat occidental.
Un recent raport al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) arată totuși că țara noastră nu a fost deloc neprimitoare. Dintre statele luate în considerare avem cel mai mic procent de refugiați puși să plătească pentru cazare și utilități și unul dintre cele mai mici costuri ale vieții pentru refugiați. De asemenea, avem cel mai mic procent de refugiați care spun că la un moment dat au fost tratați incorect.
Citeste si:
În același timp, 59% dintre cei chestionați de FRA au spus că voluntarii și ONG-urile au fost mai de ajutor decât autoritățile. Informațiile privind drepturile și benficiile sociale într-o limbă accesibilă au fost, în schimb, la un nivel rezonabil - peste cel din Germania, Spania sau Italia. Doar 18% au spus că, pe termen lung, ar vrea să rămână în România, aproape jumătate preferând să se întoarcă în patrie. Însă nici în cazul Germaniei procentul celor care spun că vor să rămână nu e uriaș - doar 26%.
Per ansamblu, am fost însă percepuți ca o țară ospitalieră, chiar dacă bariera lingvistică a fost extrem de mare: 58% dintre repondenți au spus că nu vorbesc deloc română, iar 30%, că o vorbesc foarte prost. O ucraineancă care a fugit în România este dată ca exemplu de atitudine în studiul Agenției: „Sunt uimită de cât de mult au avut grijă de noi chiar de la începutul războiului, oferindu-ne ajutor și sprijin”.
Citeste si:
România nu e atractivă nici măcar pentru refugiați
Și totuși, de ce au rămas atât de puțini refugiați din Ucraina în România?
Un răspuns bun ne-a dat încă din martie anul trecut Alexandru Lăpușan, vicepreședinte ANIS: ”România, din păcate, nu e o destinație atractivă pentru personalul calificat bine plătit. Și, de aceea, și ucraineanul care va emigra își dorește să ajungă în Polonia, Ucraina, chiar Statele Unite, unde ar putea să ceară azil, nu să vină în România. Gândiți-vă dacă noi am fi în situația lor: am vrea să emigrăm în Bulgaria sau în Serbia? Și ei la fel”.
Sursa foto: LCV / Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
