Românii și companiile din țara noastră nu s-au plâns deloc degeaba de creșterea facturilor în 2022. Cele mai recente date Eurostat arată că am fost campioni europeni la scumpirea energiei iar la gaz am avut medalia de argint. În schimb Ungaria, extrem de dependentă de gazul rusesc, a avut cele mai mici facturi. Care e explicația?
Anul 2022 a adus cele mai mari prețuri ale energiei și gazelor înregistrate vreodată în istoria oficiului european de statistică. Impactul nu a fost doar asupra consumatorilor, casnici și non-casnici, ci și asupra guvernelor, care au fost nevoite să implementeze măsuri de sprijinire a acestor consumatori, cu impact uneori dramatic în PIB – 3,8% în cazul României, potrivit institutului Bruegel, dar 6,8% în cazul Bulgariei și 7,4% în cel al Germaniei.
Prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici) a crescut în toate statele UE în 2022, cu excepția Maltei (unde este fix) și a Țărilor de Jos (ca urmare a măsurilor de sprijin, incluzând deduceri fiscale), conform Eurostat. Cea mai mare creștere a fost în România (112%), urmată de Cehia (97%) și Danemarca (70%). Cele mai mici creșteri au fost în Polonia și Bulgaria (5%)
Citeste si:
Cel mai mic preț mediu pe kWh pentru consumatorii casnici se înregistra, la sfârșitul anului trecut, în Ungaria - 0,108 euro/kWh. În România, cu toată plafonarea prețurilor la energia electrică, prețurile tot au fost peste cele de la vecini, nivelul fiind de 0,14-0,16 lei/kWh la consumatorii casnici.
În ce privește gazele naturale, am fost întrecuți de Cehia, unde scumpirea a fost de 231%. La noi prețurile au crescut cu 165% în a doua jumătate a lui 2022 față de aceeași perioadă din 2021, fiind pe locul doi la nivelul UE. Cele mai mici facturi de gaze din UE la consumatorii casnici au fost tot în Ungaria, cu un preț mediu de 0,035 euro/kWh – în vreme ce la noi prețul plafonat era de 0,063 euro/kWh.
Cum a reușit Ungaria să aibă facturi mici
Și la începutul lui 2022, maghiarii aveau cel mai mici facturi din UE, ba chiar se puteau lăuda cu o ieftinire a gazelor - dar asta fiindcă prețurile erau fixe, nivelul fiind stabilit în 2013 iar diferența, compensată de stat. Această politică l-a ajutat pe Viktor Orban să câștige constant alegerile, dar în august 2022 a fost nevoit să o modifice, mai ales pentru gospodăriile cu consum mare, deoarece golea prea rapid bugetul. Se ajunsese ca prețul real al energiei la furnizor să fie de 7 ori mai mare decât cel achitat de consumatori, iar cel al gazelor, de 8 ori.
Citeste si:
Ca urmare, prețurile au început să crească, iar la începutul acestui an, rata inflației trecea de 25%. Prețul gazelor în ianuarie 2023 era cu peste 88% mai mare decât în ianuarie 2022 - deși Viktor Orban le-a promis constant maghiarilor ”gaze rusești ieftine”, ca să facă mai digerabilă prietenia cu Kremlinul. În realitate, însă, regimul de la Budapesta a cumpărat de la Gazprom exact la prețul de piață, deși Putin și-a susținut aliatul european declarând că ”Ungaria cumpără gaze rusești de cinci ori mai ieftin decât prețul de piață”. Iar în toamnă, Ungaria a ajuns să plătească chiar cu 8% mai mult pentru gazele din Rusia faţă de cât ar fi costat acestea pe piaţa europeană.
De asemenea, aproape jumătate din producția de electritate a țării vecine vine din surse nucleare. Însă aproximativ un sfert din energia electrică se produce în centrale pe gaz, importat din Rusia.
Citeste si:
De ce s-au scumpit atât de mult energia și gazele în România
România a avut și o comisie parlamentară care să ancheteze cauzele acestei scumpiri. Vicepreședintele ei, senatorul USR Cristian Bordei, a explicat în cadrul conferinței wall-street.ro Energy R/Evolution, că nu liberalizarea pieței a fost de vină, așa cum au speculat mulți politicieni. Dimpotrivă, aceasta ar fi putut reduce impactul, dacă era făcută la timp, adică în 2018.
Senatorul a explicat că ”a fost o cascadă de fenomene nefavorabile care s-au întâmplat la nivel european și chiar mondial, care au constituit un fel de furtună perfectă și s-au suprapus cu slăbiciunile interne și cu anumite decizii luate în pandemie care într-un fel au stimulat mai departe creșterea prețurilor”.
În 2021, când restricțiile din pandemie au început să fie ridicate la nivel global, s-a produs brusc un boom al cererii. Acesta s-a suprapus cu o iarnă și o primăvară mai rece ca de obicei, deci cu stocuri de gaz mai reduse. Nici vântul nu a bătut în acea primăvară, astfel că s-a pus tot mai multă presiune pe consumul de gaz pentru producerea de energie. Cum prețul acestuia și al electricității sunt legate în modelul pieței europene de energie, prețurile au crescut simultan. S-a adăugat și creșterea prețurilor la certificatele de carbon, apoi a intervenit și războiul din Ucraina, care a complicat situația, în condițiile în care România importa cam 30% din necesarul de gaze din Rusia.
Citeste si:
Politicile interne au contribuit la scumpirea energiei și gazelor
Dar nici politicile interne nu au fost adecvate, afirmă senatorul USR, ci mai degrabă populiste. Măsurile luate inițial prin OUG 118/2021 (schema de compensare) și apoi prin OUG 27/2022 (plafonarea, care continuă și acum într-o formă modificată), nu au stimulat în niciun fel reducerea prețurilor, pentru că a fost o compensare ”no matter what”.
”Acest lucru a fost agravat de ușurința cu care producătorii, de exemplu, puteau rezilia contractele către furnizori, în condițiile în care furnizorii erau obligați prin lege să semneze cu orice client care-și manifesta această dorință. Și atunci s-au reziliat contracte încheiate demult, tocmai pentru a beneficia de creșterea prețurilor pe piață. Furnizorii au rămas mulți dintre ei, fără energia necesară. Au trebuit să cumpere de pe piața spot, au explodat prețurile pe piața spot și asta a fost”, explică Cristian Bordei.
Citeste si:
În opinia sa, încă din toamna anului 2021 trebuia să se discute despre o reglementare a vânzării unei anumite cantități de energie. Astfel s-ar fi putut tempera creșterile provocate de ”goana nebună după energie a furnizorilor care nu aveau de unde să o ia”. În final, tot prin OUG 27/2022 s-a înființat mecanismul de achiziție centralizată, care a stopat parțial creșterile.
Și în privința gazelor, care erau, potrivit lui Cristian Bordei, ”cheia în această ecuație”, exploatarea a fost întârziată, iar proiectele noi continuă să treneze, cum se întâmplă cu Neptun Deep sau Caragele. Populismul și naționalismul, afirmă senatorul, au au stopat exploatarea gazului din Marea Neagră. ”A dat mult mai bine să zici că nu-i lăsăm pe străini să profite de resursele noastre. Și care a fost efectul? A crescut importul de gaz din Rusia”.
Citeste si:
Sursa foto: Gabriel Preda RO / Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
