La 6 iulie 2005, companii sau institutii precum Microsoft, IBM, Hewlett-Packard si Oficiul European de Brevete (European Patent Office EPO) au fost nevoite sa-si revizuiasca planurile pe termen scurt. Miza luptei era includerea programelor pentru calculator in rndul realizarilor care pot fi protejate n spatiul european prin intermediul unui brevet de inventie. Doar un pretext, se spune, pentru consolidarea suprematiei marilor companii asupra pietelor software din Europa
De cealalta parte, sustinatorii afirmau ca astfel de temeri nu sunt realiste, din moment ce directiva explica n mai multe rnduri faptul ca aplicarea brevetelor nu se va extinde asupra tuturor programelor pentru calculator. Obiectul reglementarii, spuneau ei, era reprezentat doar de acele programe pentru calculator care au o contributie tehnica.
Aceasta prevedere constituia nsa punctul slab al directivei, din moment ce nu era foarte clar definit termenul tehnic, lasnd astfel locul unor interpretari foarte largi ale conceptului in cauza.
Parlamentul modifica Directiva
n septembrie 2003, Parlamentul European a aprobat directiva ntr-o forma modificata, care limita drastic posibilitatea brevetarii programelor pentru calculator. Modificarile includeau, printre altele, si o regula care stabilea ca brevetele de inventie acordate n domeniul programelor pentru calculator sa nu poata fi utilizate pentru interzicerea interoperabilitatii sistemelor software. Modificarile n cauza au adus o prima nfrngere pentru sustinatorii directivei n forma sa originala. Sistemul legislativ european impune nsa att Parlamentului, ct si Consiliului de Ministri sa adopte texte legislative n forma identica pentru ca o propunere de act normativ sa devina lege.
A venit astfel rndul Consiliului de Ministri sa modifice directiva. n mai 2004, acesta a retrimis Parlamentului o noua forma a legii, care continea cteva propuneri de compromis. Criticii directivei si-au exprimat atunci temerile ca, n forma adoptata de Consiliu, definitia caracterului tehnic al programului pentru calculator era susceptibila de att de multe interpretari, nct putea sta la baza brevetarii oricarui tip de program pentru calculator. La 6 iulie 2005, Parlamentul European a respins propunerea Consiliului de Ministri cu o larga majoritate (648 de voturi pentru, 14 mpotriva si 18 abtineri). Pentru multi, acea data a fost sinonima cu ngroparea ideii de brevetare a programelor de calculator n Europa.
Schimbare de plan
Cu toate acestea, momentul ar putea fi interpretat si altfel. Marile companii IT au renuntat la sustinerea directivei, ndreptndu-si eforturile spre sustinerea unui nou tip de legislatie: reglementarea brevetului comunitar. Acest act si propunea sa scoata brevetele de inventie de sub puterea de legiferare a parlamentelor nationale si sa realizeze armonizarea legislatiilor nationale cu practica europeana. Nu mai surprinde ca proiectul aducea din nou n discutie impunerea la nivelul oficiilor nationale a practicii Oficiului European de Brevete.
n acest context, este bine sa precizam faptul ca EPO breveteaza deja programe pentru calculator. La momentul actual, aceste brevete nu sunt recunoscute de instantele europene. O viitoare recunoastere a brevetarii programelor pentru calculator ar putea scoate la suprafata toate brevetele acordate deja de EPO. Sute sau chiar mii de procese ar putea umple salile de judecata de pe tot cuprinsul Euro-pei, pe masura ce detinatorii brevetelor ar decide sa-si apere interesele n instanta. Se estimeaza ca la acest moment, EPO a acordat peste 30 de mii de astfel de brevete.
Perspectiva oficializarii acestor practici pune sub semnul ntrebarii viitorul industriei software europene. Mai mult, printre tintele viitoare ale protejarii unor astfel de brevete ar putea fi aplicatiile open source. La nivelul celulelor de lobby, partile din vechiul conflict s-au vazut puse din nou fata n fata. Si lupta si va consuma, in vara acestui an, alte episoade.
Dreptul de autor este mai bun
Dreptul de autor, raportat la brevetul de inventie, este mai flexibil ca metoda de protectie. Dreptul la protectie se naste chiar din momentul creatiei programului pentru calculator. Nasterea acestui drept nu este conditionata de plata unei sume de bani sau de realizarea unei alte formalitati. ntr-o abordare simplista, dreptul de autor permite accesul oricui la productia de programe software.
n cazul brevetelor de inventie, protectia se acorda n urma unui proces de analiza care urmareste caracterele (noutate, distinctivitate sau aplicare la scara industriala etc.) pe care trebuie sa le ntruneasca inventia. Acest proces de analiza dureaza un timp ndelungat (n Statele Unite perioada este de pna la patru ani), iar costurile sunt infinit mai mari. n cazul inventiilor analizate de Oficiul European de Brevete, costul mediu al procesului de brevetare se situeaza in jurul cifrei de 30 de mii de euro.
Care pot fi consecintele?
Un prim efect este stoparea dezvoltarii tehnologice n cazul companiilor mici si chiar n cazul unor state sarace. Accesul unui astfel de utilizator la programele pentru calculator brevetate deja va deveni din ce in ce mai greoi. Windows ar putea da lovitura de gratie unor distributii Linux, iar suita Microsoft Office ar putea sa se impuna unor versiuni Open Office. Pe de alta parte, acest gen de situatie aduce n discutie problema desemnarii reprezentantilor europeni ai statelor membre ale Uniunii Europene.
n multe cazuri, avem de-a face cu politicieni incapabili sa analizeze implicatiile economice ale propriilor emanatii legislative.
Paradoxal, toate aceste lucruri se ntmpla ntr-o lume n care multe companii americane au pornit actiuni n jus-titie mpotriva speculantilor de brevete. Americanii au inventat chiar si un nume pentru detinatorii brevetelor de inventie nevalorificate. Patent trolls e un termen ce defineste acele companii sau persoane care doresc sa beneficieze de pe urma unor brevete de inventie pe care le-au nregistrat, dar pe care nu le-au pus niciodata in practica.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
