Europa nu stie ce vrea de la Internet. Ar reusi sa afle daca nu s-ar stradui att de mult sa nvinga SUA. Altfel, batalia autodeclarata pare a fi cea dintre un soricel zglobiu si laudaros si un elefant nepasator. Jacques Chirac spune fara ncetare ca Franta se afla printre promotorii noilor tehnologii n Europa. Mai mult, presedintele francez devine de buna voie purtatorul de cuvnt al initiativelor nationale din domeniul IT. Si continua sa le sustina, chiar daca acestea dispar la fel de repede cum au aparut pe piata.
La prima vedere, intentia declarata a Frantei este de a nu lasa lumea pe mna Google, dupa cum se exprima Jean-Nol Jeanneney, presedintele Bibliotecii Nationale. Anterior acestei idei, francezii nu voiau sa lase lumea pe mna informaticienilor americani. nainte de informaticieni, cultura hippie a fost un mobil al nevoii franceze de a salva omenirea. Asa se face ca, n Franta, cuvntul spray s-a transformat n deodorant, iar computerul s-a transformat n ordinator. Orice simbol american trebuia nlocuit cu o traducere n limba franceza. Iar noua lege a publicitatii din Franta a edictat tocmai acest principiu: nu se poate face reclama unor produse ori servicii dect n limba franceza.

Cautam nume de domeniu

n aceasta ordine de idei, Google reprezinta America, deci Franta trebuie sa atace Google. Batalia si-a consumat un alt episod n ianuarie 2006, cnd a fost lansat Quaero (eu caut, traducere din limba latina), un motor de cautare pe care lumea l-a numit concurentul americanilor Google.com, Yahoo.com sau MSN.com. Proiectul a fost att de bine pus la punct, nct nimeni nu s-a gndit sa rezerve un nume de domeniu (quaero.com si quaero.net exista deja si nu apartin initiatorilor proiectului).

Din cte observam, nici macar quaero.eu nu apartine lansatorilor proiectului, din moment ce Thompson, compania-mama a Quaero, a depus o cerere de nregistrare la 15 martie 2006, dupa ce domeniul fusese anterior revendicat si de compania franceza Bigophone (la 1 februarie 2006). Dupa luna ianuarie 2006, Quaero a reintrat n anonimat, poate pentru a ne surprinde pe viitor.

Totusi, trebuie mentionat faptul ca statele care participa la finantarea proiectului, mpreuna cu unele companii private, au asigurat investitii de cteva sute de milioane de euro pentru Quaero.

Cazut din cer

La mijlocul lunii iunie 2006, a venit timpul sa fie lansat Geoportail.fr, alternativa franceza la serviciile Google Earth si Google Maps. Costul estimat al proiectului este de 6 milioane de euro, bani care au fost investiti de Institutul National Geografic Francez. Au fost adunate si mixate peste 400.000 de fotografii aeriene, alaturi de peste 3.700 de harti. S-a anuntat ca serviciul va permite utilizatorilor sa observe imagini cu o rezolutie de pna la 50 de centimetri la sol si ca se poate trece de la fotografiile aeriene la harti detaliate, grafice si harti geologice. Portalul a fost primit cu entuziasm de utilizatorii de Internet din ntreaga lume. Entuziasmul a cauzat nsa aglomerarea serverelor pe care era gazduit, astfel nct, la acest moment, serviciul este indisponibil.

Daca insa veti dori sa accesati website-ul www.geoportail.fr, veti observa un text de atentionare: Portal pentru cetateni si teritorii. Ati fost mult prea numerosi atunci cnd v-ati conectat la geoportail.fr n momentul lansarii sale. Aceasta afluenta extraordinara a dus la aglomerarea serverelor noastre. Acum lucram la cresterea capacitatii de calcul a serverelor care gazduiesc website-ul. Speram sa aducem portalul la nivelul dorit, pna n toamna anului 2007.

Dupa exemplele de mai sus, am putea deduce ca Google pare sa-i obsedeze pe francezi. De ce este att de importanta confruntarea cu gigantul american?

Un razboi publicitar

S-a scris mult despre existenta unui razboi tehnologic ntre Europa si America. Desi, pentru exemplele de mai sus, explicatia poate fi si alta. Atunci cnd vrei sa fii bagat n seama, afirmi ca ai pornit sa contesti suprematia celui mai puternic. E un fel de marketing bazat pe naivitatea utilizatorilor care mai cred in astfel de abordari. Si, de ce nu, e un mod de a te mentine pe primele pagini ale ziarelor din ntreaga lume.
n afara de obsesia francezilor pentru salvarea lumii, Europa si America mpart n cote similare cea mai mare piata de Internet din lume. Din punctul de vedere al numarului de utilizatori, ambele stau la fel de bine. Peste 250 de milioane de europeni si un numar asemanator de americani acceseaza Internetul. Diferenta apare nsa la rata de penetrare a Internetului n rndul populatiei totale a celor doua teritorii: peste 55% din populatia SUA este online, spre deosebire de Europa, unde rata de penetrare a Internetului este de numai 35%.

Europa este o piata interesanta

De multa vreme se vorbeste despre interesul marilor companii IT din lume pentru China. Aceast fapt se datoreaza ritmului de crestere a pietei, precum si potentialului reprezentat de miliardul de cetateni ai Chinei. Pentru investitorii mai sofisticati, China nu poate oferi nsa ceea ce Europa are deja: utilizatori educati, cu o putere de cumparare mare si cu dorinta de adoptie rapida a noilor tehnologii. n plus, europenii nu au un firewall care sa le pazeasca Internetul si nici un guvern suspicios la toate noile investitii straine.

Un alt argument important n favoarea Europei este acela al sumelor necesare nceperii unei noi afaceri. America este, fara ndoiala, liderul tehnologic al lumii. n acelasi timp, America este locul unde nu se mai poate ncepe o afacere cu sute, mii sau zeci de mii de dolari. Orice antreprenor are nevoie de ajutorul unor investitori, care sa pompeze milioane de dolari n afacere, chiar de la nceput, pentru a avea o sansa. Europa, n schimb, are nca potentialul de a tolera afaceri ncepute cu sute de euro.

Nu n ultimul rnd, ideea pretului redus al fortei de munca si calificarea superioara a acesteia, existente n special n tarile nou-aderate la Uniunea Europeana si n cele n curs de aderare, au de-a face cu localizarea unor afaceri n Europa. Unii vin aici, constienti de facilitatile economice care li se pun la dispozitie. Este cazul Irlandei, care ofera facilitati fiscale companiilor ce doresc sa se stabileasca n aceasta tara.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Special »



Setari Cookie-uri