Suntem asaltati n fiecare zi de teorii din ce n ce mai ciudate. Marketingul, managementul, relatiile publice, toate au devenit acum mai mult dect simple reguli de respectat. Este vremea geniilor, a vizionarilor care creeaza axiome de succes. Malcolm Gladwell este unul dintre acesti oameni. Cartea intitulata The Tipping Point (tradusa n romna Punctul Critic) a determinat un val de observatii interesante cu privire la evolutia societatii moderne.

Teoria este geniala prin simplitatea ei: unele schimbari minore, greu de observat la nceput, pot avea ulterior, prin efectul de bulgare de zapada, efecte majore n societatea in care se produc.

Analiznd mediul online, am putea gasi destul de usor unul dintre punctele critice a carui atingere ar putea determina eradicarea flagelului cu care se lupta multe dintre companiile lumii: pirateria online. Punctul despre care vorbeam ar putea fi penetrarea din ce n ce mai solida a ideii de open source n comunitatea internautilor moderni. n scurta vreme, realitatea existentei unor programe de calculator, extrem de competitive si aproape gratuite, va mpinge actualii producatori software spre solutii alternative de recuperare a investitiilor.

O filosofie a libertatii

Mai nti de toate, este o filosofie. Un mod de gndire care are propriile reguli de respectat. Acestea pornesc ntotdeauna de la deschiderea pe care trebuie sa o manifeste un producator software care isi ofera creatia n forma open source. Ideea din spatele conceptului este ca atunci cnd programatorii pot citi, redistribui si schimba codul sursa al unei aplicatii, acea aplicatie evolueaza. Oamenii o mbunatatesc, o pregatesc pentru noi provocari, i repara erorile. Si aceste lucruri se pot ntmpla cu o viteza ametitoare pentru cineva obisnuit cu dezvoltarea traditionala a produselor software.

Una dintre cel mai des ntlnite prejudecati legate de programele open source este aceea ca ar fi, prin excelenta, gratuite pentru utilizator. Nimic mai neadevarat. O explicatie extrem de simpla porneste de la traducerea n limba romna a ideii de free software. Un sens al sintagmei ar fi acela de software gratuit. O alta traducere, apropiata de adevar, ar fi software liber. Atunci cnd vorbim de free software, ne gndim la libertate, si nu la pretul aplicatiei.

Libertatea se traduce, n acest context, prin dreptul acordat oricarui utilizator de a rula, schimba si redistribui programul n cauza, cu sau fara efectuarea de schimbari n codul sau sursa. Aceste aplicatii software libere pot fi distribuite gratuit sau pot fi distribuite n schimbul unor sume de bani. Uneori, acelasi program este oferit n ambele moduri (gratuit pentru utilizare personala si contra cost pentru utilizare comerciala). Retinem nsa ca aplicatia este libera, indiferent de pretul cu care este distribuita.

Cum se cstiga bani?

n analiza modelului de afaceri de tipul open source, trebuie sa avem n vedere cteva trasaturi esentiale.

1. Veniturile se realizeaza din halo-ul aplicatiei, nu din aplicatia n sine. Pentru a explica acest concept, trebuie sa recunoastem ca este adevarat: o astfel de afacere nu realizeaza venituri din vnzarea produselor sale. Acest model de afaceri se bazeaza, n realitate, pe mutarea valorii comerciale de la produsul n sine catre asa-numitul halo al produsului (servicii auxiliare care includ integrarea aplicatiei n diferite medii hardware, suportul asigurat pentru buna functionare a aplicatiei, documentatia necesara ntelegerii functionarii aplicatiei etc.).

2. Comunitatea munceste, compania culege roadele. Prin crearea unei comunitati care mbunatateste permanent aplicatia, o afacere de tipul open source beneficiaza de o reducere importanta a costurilor pentru cercetarea si dezvoltarea aplicatiei. Compania mai cstiga, de asemenea, viteza n lansarea noilor versiuni ale aplicatiei. ntr-un cuvnt, n schimbul descarcarii gratuite (sau la pret extrem de redus) a aplicatiei sau doar din pasiune, membrii comunitatii ofera companiei servicii gratuite de dezvoltare. Compania care se afla n centrul unui proiect open source important beneficiaza astfel de pe urma activitatii a sute sau chiar mii de programatori talentati, fara a le remunera vreodata munca. Tot ce trebuie sa faca este sa coordoneze grupul de voluntari.

3. Marketing viral si gratuit. Un alt atribut important al unui model de afaceri open source este posibilitatea acestuia de a se vinde singur. Companiile care pot sa lanseze pe piata aplicatii de calitate, companiile care beneficiaza de o buna reputatie au sansa de a ocupa n scurta vreme o cota importanta din piata competitorilor, pe baza recomandarilor virale pe care utilizatorii si le transmit unii altora. Cel mai bun exemplu n acest sens este browserul Firefox, despre care am mai discutat n materialele anterioare.

La momentul la care descarca o aplicatie open source, orice utilizator al acesteia, indiferent ca este un programator sau un internaut obisnuit, are anumite drepturi si obligatii. Acestea sunt fixate printr-un document care nsoteste aplicatia si care poarta denumirea de licenta de utilizare.

Tipuri de licente

Utilizarea, modificarea sau distribuirea aplicatiilor open source sunt supuse actualmente mai multor tipuri de licente de utilizare, n functie de alegerea producatorilor. Cele mai folosite metode de licentiere a aplicatiilor open source sunt General Public License (GPL - elaborata de Free Software Foundation), Mozilla Public License, PHP License, Sun Public License etc.

Dupa unele statistici, licenta de tipul GPL este folosita cel mai des n procesul de licentiere a unor aplicatii open source. n aprilie 2005, licenta GPL era ntlnita la aproape 75% din cele 23.479 de proiecte software listate n website-ul de specialitate SourceForge.net.
Prima varianta a GPL a fost lansata n 1989, iar versiunea a doua (folosita actualmente) a fost elaborata de Free Software Foundation n iunie 1991. De atunci, mediul online a cunoscut o serie de modificari majore, care au generat necesitatea ca licenta sa fie schimbata. Un draft al versiunii a treia a licentei circula de la nceputul lunii ianuarie 2006. Tot de atunci, ntre sustinatorii miscarii open source a izbucnit un razboi al declaratiilor.