Un miliard de utilizatori ţl acceseaza frecvent ţn 2005. S-a nascut ca retea de calculatoare, a devenit cea mai ţntinsa piata de desfacere, pentru ca ţn viitor sa se transforme ţntr-o lume paralela, guvernata de reguli proprii. Dupa marile descoperiri geografice si spatiul cosmic, omenirea a construit Internetul ca pe un tarÔm nou, care sa-i tina treaz spiritul de aventura.
S-a vorbit foarte mult ţn ultima vreme despre Internet si despre controlul pe care Statele Unite ale Americii ţl exercita asupra lui. S-au scris mii de articole ce relatau ţncercarea Organizatiei Natiunilor Unite de a prelua controlul asupra Internetului de la guvernul american. Unii au avansat chiar ipoteza ţnfiintarii unui Internet paralel, care sa functioneze ca o contrapondere la pozitia dominanta a SUA asupra Internetului clasic.

Cu toate acestea, pastrÔnd principiul äCainii latra, ursul treceô, Internetul si-a vazut de drum, fara sa-i pese de sedintele ONU sau de miile de critici lansate din toate colturile lumii. ╬n timp ce dumneavoastra cititi acest articol, la Vancouver se pun bazele unui nou acord ţntre actorii Internetului modern, acord prin care starea actuala a lucrurilor se va mentine cel putin pÔna ţn 2012. Care sa fie oare motivul pentru care se pastreaza o situatie atÔt de criticata de presa mondiala? Cititorul poate deveni confuz atunci cÔnd singurele fapte care i se prezinta sunt cele clasice: äGuvernul american are o strategie prin care controleaza lumea, si Internetul nu este decÔt un alt capitol al acestei strategiiô. Realitatea e putin mai complexa: Internetul e o megaafacere. Cine controleaza Internetul incaseaza bani din änimicô.

Povestea din spatele povestii

Internetul ţsi fundamenteaza functionarea pe un sistem denumit DNS (domain name system). Acesta este ţn principiu o äcarte de adreseô (similara cartii de telefoane), cu ajutorul careia computerele pot comunica ţntre ele ţn Internet. Fiecare adresa este compusa din doua elemente: un nume de domeniu, de genul äsfin.roô, si un IP care identifica unic fiecare computer ţn retea. Atunci cÔnd un utilizator doreste sa acceseze un anumit website, computerul sau va identifica adresa corespunzatoare acelui domeniu, dupa care va contacta computerul pe care este gazduit website-ul ţn cauza.

Datorita faptului ca adresele resurselor din Internet trebuie sa fie unice pentru ca acesta sa functioneze, este necesar sa existe un sistem centralizat de äcuplareô a numelor de domenii cu IP-urile corespunzatoare. La ţnceputuri, aceasta äcarte de telefoaneô a fost gestionata, sub coordonarea atenta a guvernului american, de un grup de voluntari, National Science Foundation (NSF). ╬n 1992, NSF a solicitat ajutorul unei companii private, Network Solutions, care sa gestioneze si sa mentina ţn functiune bazele de date referitoare la domeniile ä.comô, ä.orgô si ä.netô. La acel moment, Network Solutions a devenit singura companie care putea ţnregistra noi nume de domenii cu terminatiile ţn cauza.

De la ajutor la monopol


Cresterea exploziva a Internetului a schimbat destul de curÔnd aceasta situatie. Schimbarile ce aveau sa vina se datorau ţn mare parte cererilor tot mai numeroase de ţnregistrare de domenii, dar si disputelor frecvente ţntre detinatorii de marci ţnregistrate si persoanele care ţnregistrau nume de domenii continÔnd acele marci pentru a obtine profituri serioase din vÔnzarea lor. Guvernele unor state europene au ţnceput sa manifeste ţngrijorare pentru monopolul american asupra numelor de domenii. Prin urmare, atunci cand a expirat ţntelegerea cu Network Solutions, ţn iunie 1997, Departamentul de Comert al SUA (care preluase administrarea de la NSF) si-a anuntat intentia de a ädelegaô managementul DNS-ului. Aceasta s-a materializat ţn 1998, cÔnd administrarea DNS-ului a revenit unei organizatii non-profit, ICANN (Internet Corporation For Assigned Names And Numbers).

A urmat apoi äindulcireaô monopolului Network Solutions (cunoscuta ţn prezent sub numele VeriSign) asupra ţnregistrarii numelor de domenii ä.comô, ä.netô, ä.orgô. ╬n prezent, o companie poate fi acreditata de ICANN sa desfasoare activitati de ţnregistrare de top level domains (ä.comô, ä.netô, ä.orgô etc.) daca parcurge un anumit proces de acreditare. Aceeasi companie trebuie sa plateasca apoi un anumit pret catre VeriSign pentru fiecare nume de domeniu ţnregistrat.
Sa retinem, asadar, cei trei mari actori care au jucat rolul de administratori ai Internetului modern: guvernul american (prin Departamentul de Comert), ICANN si VeriSign (fosta Network Solutions).

Spre dezmembrarea ICANN?

De-a lungul anilor, fiecare dintre aceste entitati a fost supusa unor critici vehemente. ICANN a fost acuzata ca nu mai are nimic ţn comun cu principiile dupa care s-a organizat. Nu mai ţntruneste conditiile de la infiintarea ei ca si organizatie non-profit. Nu mai reprezinta cetateanul de rÔnd atunci cÔnd ţsi stabileste prioritatile si ţncheie colaborari prin care se creeaza ori mentin monopoluri. Recenta sedinta ONU privind controlul Internetului avea sa fie, ţn opinia unora, primul pas ţn dezmembrarea ICANN.

Colaborare cu nabadai

Partenerii ICANN si VeriSign nu au avut o relatie lipsita de animozitati. Dovada concludenta ţn acest sens o constituie serviciul Site Finder, lansat de VeriSign ţn 2003. Prin intermediul acestuia, utilizatorii care scriau gresit numele de domenii ä.netô sau ä.comô erau ghidati spre alte website-uri. La scurta vreme dupa lansarea serviciului, ICANN, supus presiunilor pietei, a solicitat VeriSign sa suspende functionarea acestuia. Urmarea fireasca a fost un proces intentat de VeriSign partenerului sau ICANN.

A urmat o perioada de timp ţn care unii analisti prevedeau ţncetarea colaborarii dintre cele doua entitati odata cu finalizarea acordului ţnca ţn vigoare pÔna ţn anul 2007. Cu toate acestea, ICANN si VeriSign au ales sa continue colaborarea pÔna ţn 2012. Cel putin, aceasta este propunerea inclusa pe ordinea de zi a sedintei consiliului de conducere al ICANN, ce are loc ţn aceste zile la Vancouver.

Concesii de dragul profitului


Ambele parti au facut concesii. VeriSign a admis faptul ca va anunta ICANN despre orice gen de serviciu nou pe care urmeaza sa-l lanseze. ╬n acest fel, se pot evita viitoare conflicte de genul celui generat de Site Finder. ╬n schimb, ICANN a oferit VeriSign dreptul exclusiv de a administra domeniile ä.comô pentru o perioada de cinci ani, o miscare pe care multi dintre criticii fenomenului o asociaza cu ţntarirea pozitiei monopoliste a VeriSign, cu efecte importante asupra costurilor platite de utilizatorul obisnuit de Internet. VeriSign a primit, de asemenea, dreptul de a continua administrarea numelor de domenii ä.netô.

Potrivit negocierilor dintre parti, VeriSign va putea creste preturile pentru numele de domenii ä.comô cu pÔna la 7% pe an, ţncepand din 2007. ╬n acest moment, pretul perceput de VeriSign pentru un nume de domeniu ä.comô este de 6 dolari. ╬ntelegerea ţn curs de negociere are ţn vedere si cresterea taxelor platite de intermediari pentru fiecare tranzactie (ţnregistrare, reţnnoire sau transfer al unui nume de domeniu). ╬n prezent, aceasta taxa fixa este de 25 centi, iar cresterea ar urma sa o aduca la 50 de centi pÔna ţn iulie 2007.

Mai mult, VeriSign primeste dreptul de prima optiune pentru reţnnoirea acordului ţncepÔnd cu 2012.

Apar noi procese

Companiile care vÔnd si intermediaza vÔnzarea numelor de domenii, (reunite sub titulatura World Association of Domain Name Developers) au introdus recent doua actiuni ţn justitie la o instanta din San Jose, California. Actiunile au drept tinta compania VeriSign, pe care o acuza de practici anticoncurentiale ţn materia stabilirii preturilor domeniilor ä.comô.

Potrivit purtatorului de cuvÔnt al ICANN, aceste actiuni ţn instanta au rolul de a influenta opinia publica tocmai in momentul in care au loc dezbaterile publice de la Vancouver asupra acordului de prelungire a colaborarii dintre ICANN si VeriSign.
Aboneaz─â-te pe

Calculator Salariu: Afl─â c├ó╚Ťi bani prime╚Öti ├«n m├ón─â ├«n func╚Ťie de salariul brut ┬╗

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat ├«n 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari juc─âtori din industria rom├óneasc─â de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezen╚Ť─â pe pia╚Ťa media, ne-am propus s─â fim o surs─â de inspira╚Ťie pentru mediul de business, dar ╚Öi un canal de educa╚Ťie pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiar─â.├Än plus, Wall-Street.ro are o experien╚Ť─â de 10 ani ├«n organizarea de evenimente B2B, timp ├«n care a sus╚Ťinut peste 100 de conferin╚Ťe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&s─ân─âtate sau imobiliare. Astfel, am reu╚Öit s─â avem o acoperire complet─â - online ╚Öi offline - pentru tot ce ├«nseamn─â business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din sec╚Ťiunea Special »



Setari Cookie-uri