In data de 8 martie 2018, Comisia Europeana a facut public proiectul de Regulament al Parlamentului si al Consiliului privind furnizorii europeni de servicii de finantare participativa (ECSP) pentru intreprinderi, furnizori cunoscuti si sub denumirea de prestatori de servicii de crowdfunding pentru finantarea afacerilor. Proiectul de Regulament reprezinta una dintre reglementarile mult asteptate de piata, in contextul unei nevoi reale de reglementare a unor masuri de facilitare a accesului la finantare transfrontaliera prin diverse metode de finantare participative.

Proiectul de Regulament isi propune sa introduca o reglementare unitara a acestui tip de finantare la nivelul Uniunii Europene in contextul in care unele state membre deja au adoptat legislatie relevanta in domeniu (Italia, Marea Britanie, Franta, Spania) sau indrumari cu rol consultativ (Germania, Belgia, Olanda).

Aceasta diversitate legislativa de la nivelul statelor membre UE se dovedeste a fi, insa, in unele cazuri, un factor descurajant pentru afacerile de acest tip, mai ales in ceea ce priveste pasaportarea modelelor de business dintr-un stat in altul, conform unui comunicat de presa emis de catre firma de avocatura PeliFilip.

1. Implicatiile Proiectului de Regulament asupra actualei legislatii privind crowdfunding-ul

Crowdfunding Romania

Proiectul de Regulament urmeaza sa se aplice ofertelor de o valoare mai mica de 1 milion de euro, calculata pe o perioada de 12 luni prin raportare la un proiect de crowdfunding. Ofertele ce nu se incadreaza in acesti parametri vor fi guvernate de legislatia privind ofertele de instrumentele financiare, care include, printre altele, reguli privind pregatirea prospectelor si abuzul de piata.

Proiectul de Regulament aduce o veste buna start-up-urilor ce opereaza platforme de crowdfunding, si anume, aceea ca ele nu cad sub incidenta Directivei 2014/65/UE privind pietele instrumentelor financiare si de modificare a Directivei 2002/92/CE si a Directivei 2011/61/UE, cunoscuta sub denumirea de MiFID II. In consecinta, nu vor trebui sa parcurga procedura de autorizare si nici nu vor fi tinute de toate obligatiile de raportare reglementate strict de aceasta directiva. Mai mult, se introduce un regim nou si flexibil de functionare a platformelor de crowdfunding pe baza unei licente la nivel european, ceea ce ar surmonta unele obstacole intalnite pana acum in cadrul ofertelor de instrumente financiare derulate concomitent in mai multe state.

Totusi, nu trebuie ignorat faptul ca platile, in urma derularii ofertei de crowdfunding, trebuie realizate prin intermediul unui prestator de servicii ce se conformeaza Directivei 2015/2366 (PSD2), fie acesta insasi platforma de crowdfunding sau un tert, se arata in comunicatul de presa emis de catre casa de avocatura PeliFilip

Chiar si cu aceasta exceptare, protectia investitorilor a fost si ramane o prioritate in cazul Proiectului de Regulament, la fel ca in cazul MiFID II. Din acest motiv, Proiectul de Regulament contine dispozitii similare celor din MiFID II in ceea ce priveste gestionarea conflictelor de interese si informarea investitorilor despre serviciile oferite.

2. Autorizarea prestatorilor de servicii de crowdfunding din Romania si din UE

Crowdfunding Romania

sursa foto: Hafiez Razali / Shutterstock.com

Pentru a putea functiona la nivel european, un prestator de servicii de crowdfunding va trebui sa aplice pentru si sa obtina o autorizatie de la autoritatea competenta la nivel European, in speta, ESMA (European Securities and Markets Authority sau Autoritatea Europeana pentru Valori Mobiliare si Piete). Subsecvent autorizarii, toti prestatorii de astfel de servicii vor fi inregistrati intr-un registru special, tinut de catre ESMA.

Prestatorii de servicii de crowdfunding se vor conforma autorizatiei primite si legislatiei aplicabile, iar activitatea lor va fi supravegheata de catre ESMA. Aceasta prerogativa de supraveghere da autoritatii posibilitatea sa solicite oricand informatii cu privire la activitatea entitatii supravegheate sau sa demareze investigatii si controale la sediul acesteia.

Proiectul de Regulament instituie, de asemenea, un sistem de amenzi si plati periodice penalizatoare pentru sanctionarea neconformarilor, amenzi ce pot atinge pragul maxim de 5% din cifra de afaceri anuala a respectivului operator.

Este important de retinut ca prestatorii ce ofera astfel de servicii doar la nivelul unui stat membru se vor autoriza si vor functiona doar conform legislatiei statului respectiv, nefiind vizati de Proiectul de Regulament.

3. Obligatii principale ce trebuie respectate de catre prestatorii de servicii de finantarea participativa bazata pe investitii

Crowdfunding Romania

sursa foto: Andrey_Popov / Shutterstock.com

Conform Proiectului de Regulament, prestatorii de servicii de crowdfunding pentru finantarea afacerilor vor fi tinuti de obligatii de prudenta si transparenta in gestionarea platformelor pe care le opereaza, pentru asigurarea continuitatii si sustenabilitatii serviciilor oferite. Printre acestea, se numara:

  • Obligatii referitoare la prevenirea, gestionarea si aducerea la cunostinta investitorilor a conflictelor de interese. Astfel, prestatorii de servicii de crowdfunding nu vor putea fi implicati in ofertele derulate prin intermediul platformelor pe care le opereaza. In mod similar, nu pot avea in portofoliul de clienti asociati cu detineri mai mari de 20% din capitalul social, administratori sau angajati proprii. Orice potential conflict de interese va fi adus la cunostinta investitorilor.
  • Obligatii de transparenta si de informare a investitorilor cu privire la riscul investitional. Pe langa obligatia de a furniza informatii comprehensive, clare si accesibile catre investitori, prestatorii au indatorirea de a testa experienta si nivelul de cunostinte investitionale ale potentialului client si capacitatea acestuia de a suporta riscurile aferente deciziei de a investi. In cazul in care, din analiza preliminara a prestatorului reiese o potentiala incompatibilitate a clientului potential cu tipul de serviciu furnizat, prestatorul este obligat sa ii transmita acestuia o avertizare asupra acestui fapt, avertizare care nu impiedica insa posibilitatea de a investi in cadrul ofertelor derulate prin platforma operata de respectivul prestator.

Transmiterea informatiilor de mai sus catre investitorii potentiali se va realiza, in cadrul fiecarei oferte, prin intermediul unui formular cuprinzand, printre altele, informarea asupra faptului ca oferta nu este una aprobata de ESMA sau de o autoritate nationala competenta si atentionarea ca decizia de investire echivaleaza cu asumarea expresa a suportarii riscurilor ulterioare constand in pierderea fondurilor investite prin scaderea valorii instrumentelor cumparate sau imposibilitatea de revanzare.

In concluzie, Proiectul de Regulament este o expresie a recunoasterii tehnologiilor noi in sectorul financiar, care isi propune sa promoveze aceste idei inovatoare prin intermediul unui cadru legislativ uniform, cert si previzibil. Consecventa in mentinerea unui standard inalt de protectie a investitorilor este, de asemenea, un plus al reglementarii. Aceasta abordare, alaturi de alte initiative legislative recente la nivelul Uniunii Europene indica o deschidere din ce in ce mai vizibila catre noile realitati ale pietelor financiare la acest nivel.

Ce este crowdfunding-ul (finantarea participativa) si prin ce difera de alte metode de finantare

Finantarea participativa este o modalitate de finantare prin intermediul unei platforme operate de un prestator de servicii de crowdfunding. Actorii principali intr-o astfel de schema de finantare sunt operatorul platformei, titularii proiectului ce se doreste finantat (i.e., fondatorii unui start-up, clienti ai operatorului platformei) si investitorii (publicul ce investeste in urma derularii ofertei).

Aceasta modalitate de finantare este apreciata prin prisma categoriei largi de destinatari ai unei oferte, usurinta de a ajunge la potentialii investitori si capacitatea de a obtine in timp real feedback-ul pietei asupra ideilor de afaceri.

In functie de obiectul si scopul ofertei, exista mai multe tipuri de finantare participativa, respectiv cea bazata pe titluri de capital, pe recompense, pe donatii, cea care ofera posibilitatea de participare la venituri sau profit, cea bazata pe imprumut si modelele hibride.

Desi, la o prima vedere, crowdfundingul se aseamana cu ICO-urile (Initial Coin Offerings), notiunile nu se confunda. Una dintre diferente consta in faptul ca finantarea participativa se realizeaza prin intermediul unei platforme (operata de un prestator de servicii de crowdfunding), iar ICO-urile se realizeaza direct de catre entitatea ce se doreste finantata. Distinctia este importanta intrucat, pe baza acestui rationament, ICO-urile nu vor fi cuprinse sub sfera de reglementare a Proiectului de Regulament.

De altfel, modalitatea de finantare prin ICO-uri ramane deocamdata un domeniu nereglementat in mod expres de legislatia europeana, in pofida multiplelor avertizari ale institutiilor europene privind importanta acestei metode de finantare si a amplitudinii riscurilor asociate ei. Ca regula, in prezent, sunt permise ICO-urile ce respecta cerintele de KYC/AML, fiind necesara, in unele cazuri, atat in ceea ce priveste criptomonedele, cat si tokenurile, respectarea prevederilor ce guverneaza oferirea catre public a instrumentelor financiare.

Sursa foto: By Rawpixel.com / Shutterstock.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Start Up »



Setari Cookie-uri