Criticarea corporatiilor pare sa fi devenit o „moda” in ultima perioada, mai ales atunci cand in oglinda este pusa si situatia de la buget. Problema majora a acestor dezbateri mai degraba axate pe profituri este insa ca neglijeaza contributia multinationalelor in economie. Un aspect poate chiar mai important, dar ignorat pentru ca este extrem de greu de cuantificat.

Prin dimensiunea si forta pe care o au, multinationalele sunt in pole position ori de cate ori in discutie apar subiecte precum import de tehnologie si inovatie, impulsionand adesea si companiile cu capital local sa tina pasul, sa devina mai competitive. Mai sunt, in acelasi timp, si un angajator extrem de important in economie. Iar dincolo de faptul ca au construit culturi ale angajatilor, multinationalele au fost si sunt in continuare, poate fara sa vrea, adevarate scoli de business pentru angajatii romani. Pe langa know-how si educatie financiara antreprenoriala, angajatii dobandesc ceea ce scoala romaneasca nu a reusit pana acum sa le predea: mindset-ul de invingator.

Intr-un mediu de afaceri globalizat si extrem de competitiv, regulile de a supravietui cu un business sunt extrem de dure. Fie te adaptezi si te dezvolti, fie pui lacatul pe usa, asa cum se intampla cu o foarte mare parte din startup-uri. Spiritul antreprenorial local modest, plin de inhibitii si mai degraba concentrat pe supravietuire decat pe dezvoltare, este unul dintre factorii care nu au ajutat economia romaneasca sa se dezvolte la intregul ei potential. Pe de alta parte, asa cum arata statisticile, cele mai dezvoltate orase din tara sunt exact acelea care au reusit sa atraga in economia lor cat mai multe corporatii, pentru ca in jurul uneia apar intotdeauna furnizori mai mici pe orizontala, dezvoltand-se astfel adevarate mini hub-uri locale de antreprenoriat.

Dincolo de aportul tehnologic sau de infuziile de capital pe care le aduc in economie, multinationalele vin nu doar cu un manual de business orientat spre dezvoltare, ci si cu un set de reguli bine puse la punct, care sunt transmise in mod direct angajatilor romani. Lucrand intr-o corporatie, angajatul roman deprinde nu numai strategii de business, ci si disciplina in afaceri si importanta respectarii regulilor, de la cele de comunicare, pana la cele de safety.

Eu, personal, am lucrat in diferite multinationale din diferite tari - deci diferite culturi - si diferite domenii de activitate, incercand sa preiau ce a fost mai bun de la fiecare. Bineinteles ca nici ele nu au formula perfecta, nu exista cu adevarat asa ceva. Insa intr-o societate fundamental construita pe teama de esec, cum e cea romaneasca, unul dintre cele mai importante lucruri pe care l-am deprins de la corporatii a fost sa nu-mi fie frica sa gresesc! Am invatat ca orice greseala poate fi reparata, iar valoarea lectiilor invatate din aceasta experienta de multe ori depaseste costul repararii greselii.

Voi tine minte tot timpul cuvintele unui manager pe care l-am avut intr-una dintre corporatiile pentru care am lucrat: “Singura greseala pe care o poti face in viata si care nu poate fi reparata in niciun fel este sa omori pe cineva. Orice ai face, nu poti aduce acea persoana inapoi! In rest, totul se poate repara”. Invatand insa costul greselii, vei sti sa nu mai faci aceeasi greseala a doua oara, iar aceasta este una dintre cele mai importante lectii care ne ajuta cand devenim antreprenori.

O alta lectie extrem de importanta pe care am invatat-o in cariera mea in corporatie a fost sa am curaj! In opinia mea, acesta lipseste multor romani pentru a deveni antreprenori. Avem atat de multe idei care pot fi baza unui business, dar nu avem curajul sa pornim la drum. Da, este un drum foarte dificil de cele mai multe ori, pentru ca nu mai esti in pozitia de angajat, ci in pozitia in care ai toate responsabilitatile: lupta cu birocratia, plata salariilor, relatia cu furnizorii etc. Bineinteles ca la inceput le faci singur cam pe toate, pentru ca nu iti permiti luxul de a avea departament juridic, financiar, de marketing sau de vanzari. Insa cred ca tot corporatiile ne ajuta sa capatam si acest curaj antreprenorial, ne insufla acest mindset de luptator. Nu de putine ori mi s-a spus la multinationalele unde am lucrat: „Ocupa-te de acest business ca si cum ar fi al tau!”, iar acesta a fost deja primul pas in a invata sa iau decizii si sa rezolv probleme.

Din fericire si poate nu intamplator, data fiind educatia dobandita deja in corporatii pentru o categorie destul de larga de angajati romani, conceptul de antreprenoriat local a inceput sa capete tot mai multa atentie si la noi. Vorbim despre business hub-uri, business angels, programe de sprijin de la banci si, nu in ultimul rand, despre programul guvernamental StartUp Nation. Statul roman este un actor foarte important in cum ne vom dezvolta mai departe din punct de vedere antreprenorial, cat de inovator sau nu, si, dincolo de finantare, ar fi bine sa ofere mai mult ajutor prin simplificarea birocratiei. Ne laudam cu IT-isti de exceptie, cu o conexiune la Internet de mare viteza cum nu vezi in multe tari, dar in relatia cu autoritatile guvernamentale trebuie sa mergi pe la ghisee, sa ai documentele pe hartie si bineinteles sa le pastrezi arhivate fizic pentru multi ani. Exista foarte mult loc pentru optimizare, iar orele castigate ar fi investite in dezvoltarea business-ului, care ar genera taxe suplimentare la stat. Chiar si institutiile publice pot invata din principiile corporatiste de business.

Asa ca, in loc sa fie condamnate, multinationalele trebuie incurajate sa vina in numar cat mai mare in Romania si sustinute cat mai mult, pentru ca aportul lor in economie se reflecta nu doar in niste cifre trecute in Excel. Chiar daca dureaza ani pana sa se simta cu adevarat efectele, educatia oferita de aceste corporatii va duce la schimbarea culturii antreprenoriale romanesti si a mentalitatii noastre, iar roadele se vor vedea cel mai bine la generatiile urmatoare.

Sursa foto: StunningArt / Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Start Up »



Citeste si
Cat costa munca de lucru in UE: Romania, la coada clasamentului