Afacere cu produse bio pornita dupa ce a renuntat la o cariera de aproape 10 ani in banking
Ioana Galiceanu a pus pe picioare o afacere din dorinta de a indruma persoanele din jur catre un stil de viata sanatos, pe care ea insasi il adoptase din cauza unor probleme de sanatate. A renuntat la o cariera de aproape 10 ani in banking si astfel a pornit Bogalio, companie care importa si distribuie pe piata locala brand-urile Essentiq, Officina Naturae, Lunay si Bioplante. Cat a investit in business la inceput si cum a ales aceasta idee de afacere
“In 2012, impreuna cu sotul meu, am analizat pasiunile noastre si am inceput sa cautam lucrurile care ne aduc fericirea. Astfel, am constatat ca ne-ar placea sa indrumam persoanele din jurul nostru catre un stil de viata sanatos. Noi ne orientasem deja catre produse natural organice si am vrut sa impartasim si cu cei din jur experienta noastra. Investitia initiala a fost de circa 20.000 de euro, impartita pe partea de dezvoltare a canalului de vanzari online si pe stocul de produse pentru distributie”, a declarat, intr-un interviu acordat Wall-Street, Ioana Galiceanu, directorul general al Bogalio Group.Pe langa reteaua de distributie, Ioana a deschis si propriul magazin online, dar si un showroom de prezentare a marcilor importante, in zona Cotroceni. Essentiq a fost prima marca din portofoliul Bogalio, acesta fiind un brand sloven de cosmetice natural organice pentru familie si parfumuri ambientale. Apoi, a urma o colaborare cu Officina Naturae, un brand fondat in Rimini, la initiativa a doi chimisti care si-au dorit sa conceapa cosmetice natural organice si detergenti ecologici, cu impact minim asupra mediului inconjurator.
Lunay este cel mai nou brand pe care Bogalio l-a adus in Romania, tot o marca slovena, cu produse de igiena intima din 100% bumbac natural.
“Produsele se gasesc momentan in retelele Mega Image si DM, drogherii, in magazine dedicate copiilor si in mediul online. Suntem mereu in cautare de noi parteneri de distributie deoarece ne dorim ca produsele sa ajunga in cat mai multe locatii, la nivel national”, a mai explicat Galiceanu.
Ce vanzari a inregistrat anul trecut
In 2018, Bogalio a avut o cifra de afaceri de 60.000 de euro, exclusiv din distributie, iar pentru anul 2019 se asteapta la o crestere de 30%.“Estimarile pentru anul 2019 nu iau in calcul si partea de cosmetica organica profesionala dedicate saloanelor cosmetice, deoarece aici vorbim de un alt segment de clienti si inca tatonam aceasta nisa”, adauga Ioana
Produsele organice pe care le prefera romanii
Produsele din portofoliul Bogaliu cele mai cautate in Romania sunt cele pentru bebelusi si copii, in principal gelurile de dus Kids de la Essentiq, urmate de pasta de dinti fara fluor Birricco by Naturae si gama de cosmetica pentru bebelusi Biricco.In ceea ce priveste produsele pentru adulti, cele mai vandute produse sunt absorbantele pentru lehuzie de la Lunay, gama de igiena orala de la Officina Naturae, sapunul intim Essentiq si cremele de ochi si de maini de la Essentiq.
Citeste povestea integrala AICI.
Fabrica de mobila de pe litoral
HMB studio este un atelier de creatie a obiectelor de decor din lemn transformat intr-o mica fabrica de productie de mobilier si scari realizate din lemn masiv. Fondatorii, Andreea Furnea si George Sfrent, au decis sa faca aceasta schimbare a directiei de business in urma accesarii unei finantari nerambursabile, obtinuta in 2018, cu care au achizitionat utilaje noi care le-au permis celor doi antreprenori sa diversifice gama de produse pe care le realizeaza. De unde le-a venit aceasta idee de business
In 2017, Andreea Furnea a absolvit Facultatea de Arhitectura din cadrul Universitatii "Spiru Haret" din Bucuresti, pe perioada cursurilor fiind voluntara in cadrul organizatiei internationale AIESEC, unde a capatat experienta practica pe partea de design grafic, marketing, comunicare si finante, domenii care lipseau din cursurile studentilor arhitecti. Apoi, a facut stagii in birouri de proiectare atat in ultimul an de studentie, cat si dupa terminarea acesteia.„De mic copil am fost inconjurata de creioane, hartie si desen. Am decoperit in familie, la tatal meu, pasiunea pentru proiectarea locuintelor. Inca din copilarie, la intrebarea clasica "raspunsul meu a ramas constant". Ei bine, arhitectura este modul meu de exprimare, maniera prin care las ceva in urma mea si felul in care pot contribui in mod direct la confortul celor care folosesc produsul proiectat, cat si a celor care sunt doar observatori pasivi”, povesteste Andreea.
George Sfrent si-a inceput studiile universitare la Academia de Studii Economice din Bucuresti, Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare in limba engleza. Acesta a ales sa se transfere in anul 2 la Universitatea ZIBAT din Danemarca, unde a urma cursurile sectiei " International Sales and Marketing Management". Apoi, s-a intors in Romania unde a facut un internship in cadrul CSR Agency, o companie care ajuta mediul de business sa contribuie la rezolvarea problemelor din comunitate.
„In cazul meu, cred ca dragul pentru lemn este si o pasiune transmisa genetic. Strabunicul a fost tamplar, poveste pe care am aflat-o dupa fondarea atelierului, de la bunica. Am scotocit prin beci si am salvat o rindea a strabunicului, iar acum am asezat-o la loc de cinste in fabricuta. O pasiune descoperita recent este tehnologia aplicata in domenii “cu traditie”. In prezent slefuiesc o idee de smart furniture, o piesa de mobilier din lemn masiv care inglobeaza noi tehnologii. Este un proiect pentu care sunt in cautarea unui partener din zona tech”, spune George.
Cum isi impart atributiile in cadrul afacerii
Andreea se ocupa de consultanta de specialitate pentru fiecare client, proiectare, detaliere si urmarirea executiei fiecarui produs in parte, in timp ce George preia zona ce tine de vanzari, relatia cu clientii si logistica.Echipa de productie este formata dintr-un tamplar cu experienta si ucenici-tamplari in diferite etape ale uceniciei. „Cei mai multi ucenici ajung la noi fara experienta anterioara in industria prelucrarii lemnului. Noi le oferim un proces de invatare atat teoretic, cat si practic”, spune Andreea.
Fiecare obiect este realizat in functie de nevoile si asteptarile beneficiarului, vanzarile in online reprezentand o pondere mica. De exemplu, pretul mediu al unui metru liniar de bucatarie din lemn este de 3.500 de lei. Pentru o masa de bucatarie extensibila pretul difera in functie de tipul sistemului de extensie, tipul de lemn, frezari si dimensiuni. Pretul mediu al unui astfel de produs este de 2.000 de lei.
Citeste povestea integrala AICI.
Brand de genti lansat dupa un prim business esuat: povestea Pina Calin
Pina Calin a fost pus pe picioare acum patru ani de catre Adina Zara, insa intre timp a nascut doua fetite si a lasat afacerea pe planul doi, urmand in 2018 sa il relanseze. Aceasta are o experienta de peste 15 ani in marketing si vanzari si un prim business care nu a functionat asa cum se astepta. A inceput sa produca primele modele de genti la Tarnava Sighisoara si apoi la fabrica din Brasov, Rocas si ulterior a mutat productia la Ploiesti. “Am intalnit multe dificultati. A fost important sa gasim solutii, sa invatam din mers. De exemplu, s-a inchis fabrica Rocas de la Brasov, unde produceam gentile de laptop. Dar dupa cateva luni de cautari, tot dumnealor ne-au recomandat un atelier din Ploiesti. Avem o relatie foarte buna cu noii parteneri si sunt si mai aproape. De asemenea s-a inchis si fabrica Gahlert Textile Romania de la Cisnadie Sibiu, unde matlasam tesaturile din bumbac. Nu a fost usor”, povesteste Adina.
Colaborarea cu fabricile din strainatate
Pentru anumite produse, precum gentile cu paiete si cele ultra-usoare, antreprenoarea colaboreaza cu fabrici din afara tarii, din cauza pretului materialelor si a costului cu forta de munca foarte mari de pe plan local. De designul produselor se ocupa ea, in colaborare cu mai multi designeri din Bucuresti si Cluj.“In acest moment, ar fi prea scump sa angajez designeri, inca suntem la inceput. Prefer sa lucrez cu cei mai buni, de aceea externalizez aceste servicii. Sunt si produse pe care nu am reusit sa le realizez in tara, din cauza pretului materialelor si costului cu forta de munca. Astfel ca producem in afara tarii gentile cu paiete si cele ultra-usoare, dupa designul nostru realizat in Romania”, explica Adina.
Produsele Pina Calin s-au vandut initial offline, prin colaborari cu diferite magazine. Ulterior, Adina a lansat shop-ul online, iar in prezent vanzarile online au ponderea cea mai mare, aproximativ 80% din total.
“In primii 3 ani de la lansare m-am dedicat familei, avand doua fetite mici. Dar produsele aveau succes chiar si asa, chiar daca nu beneficiau de toata atentia mea. Am incercat sa mentin brandul in atentia publicului si apoi sa-l dezvolt, ceea ce am si reusit, anul trecut. Acum fetitele au crescut. Din primavara anului trecut mi-am dedicat mai mult timp pentru dezvoltarea acestui brand, astfel ca pana in prezent am reusit sa amortizez investitia facuta, de peste 50.000 euro”, povesteste Adina.
Cele mai mari sume au fost investite in productia gentilor cu paiete si cele de laptop, in marketingul online si solutiile IT aferente website-ului pinacalin.com
Pentru anul 2019 antreprenoarea estimeaza o crestere substantiala, propunandu-si sa atinga 150.000 euro. “Acest lucru va fi posibil atat prin cresterea vanzarilor pe produs, cat si prin introducerea unor noi produse si categorii de produse, special gandite pentru targetul nostru. Acum se finalizeaza la Ploiesti noua colectie de genti de laptop, cu forme si imprimeuri deosebite, care vor aparea in curand pe site-ul nostru pinacalin.com. De asemenea, am inceput o noua productie de genti cu paiete si alte materiale surprinzatoare, cea mai mare productie de pana acum, de cateva mii de genti”, spune Adina.
Citeste povestea integral AICI.
Business cu food truck-uri, povestea Maidan
"Maidan" este un business care a luat nastere la o bere intre prieteni. Calin Cindea (corporatist) si Bogdan Doltu (antreprenor) au vrut sa lanseze pe piata un brand autentic romanesc si cu o abordare mai informala asupra business-ului de HoReCa. De ce "Maidan"? Pentru ca era un concept foarte aproape de ideea de comunitate, dar si de nostalgia celor doi antreprenori pentru copilaria petrecuta la bloc."Povestea a inceput acum un an, cu un spatiu urban unde voiam sa recream atmosfera de pe maidanul copilariei. Ideea a evoluat in alte doua directii - Mosia Corbeanca, un loc de poveste langa Bucuresti, de aproximativ 13.000 de metri patrati, situat pe locul unei foste herghelii din Corbeanca si Maidan - brandul sub care am dezvoltat divizia de catering si street-food (inclusiv un food truck si un wine bar)", a declarat Calin Cindea.
Investitie in food truck - 20.000 de euro
Investitia in business a fost de circa 20.000 de euro, bani care au fost investiti in rulota, mobilier, echipamente, cheltuieli de transport, inmatriculare si obtinerea autorizatiilor. Usor, usor, business-ul a inceput sa faca si profit. In ultimele doua luni, cifra de afaceri a fost de circa 7.000 de euro/luna, iar marja de profit a fost de 40% (care nu include deocamdata amortizarea rulotei).
"Cifrele sunt foarte volatile, depind mult de numarul de evenimente la care participam, cati oameni reusesc sa atraga, profilul clientilor si in special vremea", a explicat Calin.
Inceputul a fost plin de provocari, iar cele mai multe au tinut de zona legislativa. "A trebuit sa intelegem de ce avem nevoie ca sa functionam in totalitate legal si cu norme de siguranta. In continuare acest subiect ne da de furca", a adaugat Calin.
Cum se doteaza un food truck?
Dotarea unui food truck se face in functie de ceea ce doresti sa gatesti in el. "Noi am plecat de la ideea unui food truck cat mai versatil, cu un meniu adaptabil in functie de eveniment. Am decis sa se numeasca Maidan Senviserie, iar meniul a fost construit in jurul diverselor retete de sandwichuri - de la banalul hot-dog, pana la sandwichuri cu steak de vita, pulled pork, bahn-mi si multe altele", a explicat Calin.
Din punct de vedere al utilajelor, food truck-ul celor de la "Maidan" are doua plite pe care gatesc majoritatea preparatelor, o friteuza, doua bain-marie-uri care tin preparatele calde, un cuptor electric, doua frigidere, o hota, o salatiera si multe spatii de depozitat si o casa de marcat.
Recomandarea antreprenorilor pentru cei care vor sa lanseze un business in industria street food este ca, cel putin la inceput, sa nu isi cumpere echipamente noi.
Citeste povestea integrala AICI.
Bee Farming, afacerea cu albine care vinde in online
Bee Farming este o afacere cu miere a unui inginer-antreprenor din Bucuresti. Pentru cresterea proiectului, acesta a decis sa il promoveze in mediul online. Intr-un context birocratic, in care autoritatile complica munca celor aflati la inceput de drum, micile afaceri se zbat sa intre pe piata si muncesc mult ca sa ramana acolo.De la o familie de albine in 2013, la 60 in 2018
Pornind de la o familie de albine primita in dar, Silviu Ionut Tarasinca, inginer in varsta de 29 de ani, a decis, in 2013, sa inceapa o afacere cu miere, pe care a numit-o Bee Farming. Si-a extins proiectul de la an la an si are, in prezent, 60 de familii de albine, in Valcea, aproape de Horezu, unde se afla si atelierul de extractie si depozitare. Un stup poate produce anual, in medie, 50 de kilograme de miere. Media mierii produse in ultimii ani este de 3 tone/an, conditiile meteorologice influentand foarte mult productia.
Mierea produsa de Bee Farming este cruda, aceasta fiind ambalata exact cum a fost extrasa din stup, cu mici particule de ceara, polen si propolis, in sase sortimente: rapita, salcam, tei, poliflora, mana si floarea soarelui.
O afacere mica este greu de infiintat in Romania si poate fi sufocata de hartii inca inainte de a iesi pe piata. „Procedura de obtinere a autorizatiilor sanitar veterinare, certificatele de producator etc. este foarte complicata in Romania. Statul roman nu incurajeaza producatorii autohtoni, iar birocratia incetineste destul de mult activitatile oricarei afaceri, astfel ca am fost nevoit sa parcurg peste 1.000 de kilometri si sa pierd foarte mult timp, pentru a obtine toate actele necesare”, povesteste Tarasinca.
Pentru ca la inceput nu stia nimic despre apicultura, Silviu Tarasinca a invatat ce era necesar din carti, din perioadele de ucenicie petrecute la apicultori cu experienta si din munca in propria stupina, unde este ajutat de Mariana, viitoarea lui sotie. Silviu nu a renuntat la inginerie si activeaza inca in domeniu, iar dupa munca si in weekend este apicultor cu diploma si spera ca, in curand, aceasta va fi principala sa activitate.
Investitia riscanta a antreprenorului
In primii doi ani, investitia a depasit 5.000 de euro, insa fara inventarul apicol complet. Apoi, antreprenorii au inceput sa cumpere de la dalte apicole la cutii de stupi si centrifuga. Toti banii au fost din surse proprii, imprumuturi de la prieteni si de la banca.„Initial, am fost speriat de investitie si descurajat de toti apropiatii mei, acestia spunandu-mi ca nu-mi voi recupera niciodata investitia facuta. Nu am accesat niciun program european, si nici nu sunt foarte increzator in a accesa unul, gandindu-ma la cata birocratie implica”, spune antreprenorul inginer.
Citeste povestea integrala AICI.
Sursa foto: By Gorodenkof / Shutterstock.com
