Deși a trecut un an de la prima zi în care școlile din România s-au închis din cauza pandemiei de COVID-19, multe lucruri rămân încă nerezolvate. Focul care arde cel mai tare în prezent sunt cei 170.000 de copii pe care sistemul i-a lăsat în afara lui, din cauza crizei sanitare și care au nevoie urgent nu doar de o singură soluție de educație remedială ci de un ecosistem întreg.
Școala românească are nevoie de mai mult decât o bătaie pe umăr și o vorbă bună, are nevoie de resurse financiare și de echipamente tehnice pentru a fi adaptată la nevoile elevilor și a profesorilor.
Narada, un nume care azi contribuie masiv la bunăstarea sistemului de învățământ românesc s-a născut dintr-o conversație care inițial nu avea genul acesta de miză. Într-un dialog cu wall-street.ro, Andra Munteanu, unul din fondatorii organizației își amintește că totul a pornit de la o statistică prezentată în anul 2016, ce spunea că motivul pentru care copiii români lipsesc cel mai des de la școală în comunitățile defavorizate e faptul că nu au... încălțări.
Citeste si:
Această informație privită din perspectiva antreprenorială și a lumii de business de care aparțineam atunci suna de necrezut. În timp ce tehnologia devenea firescul business-urilor și vieților noastre de zi cu zi, inteligența artificială și automatizarea proceselor de business erau parte din conversațiile noastre zilnice, sute de mii de copii români ratau șansa unui viitor profesional luminos pentru că n-aveau încălțări. Și asta ni s-a părut nepermis, așadar ne-am propus să creăm o organizație care să creeze o fereastră spre viitor folosind tehnologia.
- Andra Munteanu (foto), cofondator Narada -
Ce este Narada
Narada este azi o platformă de crowdfunding ce le permite profesorilor să solicite resursele materiale necesare pentru a-și continua orele în bune condiții, atât la clasă, cât și în mediul online. Organizația s-a născut sub umbrela Romanian Business Leaders Foundation și conectează proiectele profesorilor din sistemul public cu mediul de business și viceversa.
Andra Munteanu spune că nevoile profesorilor sunt diferite, de pildă acolo unde școlile au intrat primele în scenariul roșu și orele s-au mutat în online, nevoia primordală a fost dotarea cu tehnologie (laptopuri și alte echipamente tehnice) pentru a putea preda de acasă. Pentru profesorii care au predat anul trecut în regim hibrid, necesitățile au constat în dotarea sălilor de clasă cu table interactive sau cu routere de internet pentru o mai bună conexiune la internet, care să susțină găzduirea de ore în tandem.
Citeste si:
În cadrul unui proiect realizat toamna trecută, Narada a strâns în 751.000 de lei pentru 51 de comunități din 22 județe din România.
„Aceste resurse ne-au permis să dotăm cu tehnologie 4.677 de profesori și elevi. De departe, cele mai mule fonduri au fost strânse de proiectul dedicat unităților școlare din comuna Curcani, prin intermediul turneului de șah dedicat industriei IT. A fost impresionant pentru noi cum covorul roșu al industriei antreprenoriale de IT românești s-a întins pentru acești 245 de copii uitați de restul lumii pe ulițele satelor călărășene”, a mai precizat cofondatoarea organizației.
Echipamente aduse de Narada, la școala din comuna Curcani, județul Călărași. Sursa foto: Narada
Citește și: Educatie în pandemie: Nu descaleci un tigru când ești călare pe el
Citeste si:
100.000 de copii, ținta Narada pentru acest an
La fel ca în multe domenii de activitate, pandemia a accentuat problemele din educație și a lărgit decalajul dintre elevii care au resursele necesare pentru a continua școala și cei care nu beneficiază de dotările necesare. Aproximativ 170.000 de copii în România au fost lăsați „în afara” sistemului de educație pentru că nu au avut un laptop sau o tabletă pentru a putea participa la ore. Studiile realizate la nivel global arată că un copil care e deconectat de la școală chiar și numai pentru trei luni, doi ani mai târziu e încă în urmă cu 1,5 ani de materie pentru că a pierdut nu doar conținuturile nepredate ci și cele neconsolidate.
Citeste si:
100.000 de copii e ținta noastră anul acesta, pentru cel mai amplu proiect de învățare remedială pe care ni-l propunem (...), copii care, în lipsa tehnologiei necesare, nu s-au putut conecta la educație și care sunt în pericol să devină cifre în statistici de care niciunul dintre noi nu vrem să avem parte. Procentul analfabetismului funcțional e în pericol să crească cu încă 10 procente, totalul trecând astfel de jumătate din populația școlară.
- Andra Munteanu, cofondator Narada -
În luna februarie, prin intermediul unei caravane, Narada a ajuns deja la 11 școli din România pe care le-a ajutat cu dotări care să le permită să funcționeze în conformitate cu nevoile actuale. În acest mod, elevii nu vor mai pierde materia pentru că vor avea echipamentele necesare pentru a continua școala, chiar și de la distanță.
„Cu siguranță, impactul cel mai mare pentru noi l-a avut faptul că, pentru cei 1.300 de copii pe care i-am văzut în săptămâna dedicată, resursele oferite de stat sunt insuficiente chiar și pentru necesități de bază și că educația lor depinde de cele mai multe ori de resursele oferite de mediul de business local. Am văzut școli cărora le-ar fi plouat și acum în clasă dacă o companie nu ar fi dat fondurile necesare reparațiilor, școli care încă se încălzeau la sobe cu potențial toxic în lipsa bugetului necesar înlocuirii lor”, a mai explicat cofondatoarea organizației.
Citeste si:
De când a dezvoltat proiectul Narada, Andra Munteanu spune că una din cele mai valoroase lecții pe care le-a deprins a fost că ajutorul nu mai trebuie așteptat din alte părți. Timpul nu mai are răbdare ca Ministerul Educației sau o singură instituție să vină să rezolve toate problemele cu care se confruntă sistemul de învățământ din România și e nevoie de mai mulți dintre noi la un loc pentru a face acest lucru, mai spune tânăra.
Vezi și: Profesorii nu mai au voie să rateze trenul express al educației digitale
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
