Au pornit de la 18 oameni, la inceputul lui 2011 si “o mana” de branduri, ajungand in prezent ca cei 300 de angajati sa ofere service pentru 62 de branduri electroIT (si nu numai). Cum face business Depanero, cum a ajuns cea mai mare firma de service din tara si ce planuri de viitor are, citeste intr-un interviu exclusiv cu Adrian Antohi, general manager al companiei.
Depanero oferea initial service doar pentru clientii eMag, extinzand insa ulterior parteneriatele cu majoritatea magazinelor din tara, si, in paralel, cu brandurile majore (si nu numai).
“Pe noi nu ne intereseaza de la ce magazine vin produsele, nu facem diferente – Samsung, LG sau Sony sunt produse vandute si de Altex, si de Carrefour sau Flanco, le tratam la fel. Reparam de asemenea si branduri mai mici sau branduri proprii din portofoliile business-urilor, acele private labels – de exemplu, Carrefour are brandul Woo”, spune, zambind, Adrian, care a lucrat la eMag din 2008.
De altfel, business-ul Depanero este detinut de Naspers si de Iulian Stanciu, similar cu actionariatul eMag.
30.000 de produse pe luna
Numarul de produse reparate de Depanero a crescut constant in ultimii ani, crescand pana la 30.000 de produse pe luna, in prezent, evolutie de mii de produse fata de anul trecut. “Vorbim de o crestere de 30%”, spune Adrian Antohi.
Desi initial eMag detinea o pondere covarsitoare in business-ul Depanero, acum produsele aduse in service de retailer mai acopera doar circa 15%. “Pe noi insa ne intereseaza si calculam cati clienti finali deservim si brandurile pe care le primim”, explica Adrian.
“Grosul” brandurilor primite sunt cele de electroIT de mici dimensiuni – telefoane, in special, tablete, laptop-uri. “Practic, suntem in linie cu vanzarile si tendintele din magazine. Daca se vand mai multe telefoane decat laptop-uri, una dintre tendinte de altfel, este normal, si noi primim in service mai multe smartphone-uri”.
Citeste si:
Provocarea principala? Angajatii
Compania angajeaza in permanenta si numarul acestora variaza in functie de departament.
“Avem in Romania 50 de oameni care repara electrocasnice albe, de mari dimensiuni, care nu pot fi transportate usor. Frigidere, masin de spalat, aragaze. Avem unul sau doi oameni pe judet, si 10 in Bucuresti-Ilfov. Pentru volumul actual sunt suficienti”, spune Adrian.
.jpg)
Din cei 300 de angajati, tehnicienii sunt mai mult de jumatate, urmati de cei care ofera servicii pentru consumatori (call center, receptie, departamentul de reclamatii, logistica, pickup & return). “Zilnic livram si primim 1000 de produse, in medie”.
Nu exista produse perfecte si, daca ar exista, noi nu am mai avea business.
Cum sunt impartati tehnicienii? In general, pe categorii, insa daca un electronist stie sa repare sau sa resofteze un telefon Allview, stie sa faca acest lucru si pentru un Samsung. “Nu, nu am avut niciun Galaxy Note 7 explodat”, spune Adrian Antohi.
Citeste si:
Este foarte greu sa gasesti si sa retii tehnicieni buni. “De ce? Pleaca din tara! Mai ales pe zona de electrocasnice este foarte greu. In Bucuresti mai gasesti, dar in anumite judete din tara, chiar gasim greu. Scolile de meserii s-au cam dus si a te baga sub masina de spalat sau frigider sa repari nu este cel mai atractiv lucru pentru tinerii de azi”, spune, zambind, Adrian Antohi.
“La telefoane si laptop-uri se mai baga, este ceva mai sexy, dar sa te bagi sub masina de spalat, nu e”.
Salariile difera in functie de nivel – porneste de la salariul mediu, circa 1.800 de lei, in sus. “Exista si bonificatii in functie de KPI si volum”.
Pragul minim care trebuie atins este de 15 produse reparate, pe zi. “Sunt si care fac 25 de produse pe zi – atentie, nu vorbim doar de reparatii fizice, uneori este necesara doar o resoftare si asta nu dureaza atat de mult”.
Citeste si:
O alta provocare este reprezentanta de contractele independente cu fiecare brand in parte. “Fiecare brand are anumite proceduri care trebuie urmate si, deseori, nu seamana intre ele. Este imposibil sa le aliniem, sa spunem ca toate produsele si piesele merg la stanga, sau ca piesele defecte sunt puse intr-un singur loc. Fiecare are regulile si procedurile sale, pe care noi trebuie sa le respectam”.
Ce obiecte deosebite vin la reparat
Dupa campania publicitara care spunea ca “reparam tot ce intra-n priza”, Depanero a primit tot felul de obiecte mai putin uzuale.
“Primi motocoase, de exemplu, sau drujbe! Intr-o zi, am primit doua Segway originale care au foarte multe componente electrice in ele. Una costa intre 8-10.000 de euro si, initial, proprietarii s-au dus la un service auto. Acolo s-au crucit si i-au trimis la noi”, spune, razand, Adrian Antohi.
Citeste si:
“Nu exista produse perfecte si, daca ar exista, noi nu am mai avea business”.
Ce sfaturi poate oferi clientilor de produse electroIT? “Sa respecte instructiunile de folosire! Daca acolo scrie nu pune laptop-ul pe patura ca se intampla ceva rau, pai nu-l pune!”. Cele mai uzuale probleme sunt, asa cum te-ai astepta, faptul ca cineva a scapat telefonul pe jos sau in apa, insa nu lipsesc probleme mai “exotice”, precum desktop-uri sau laptop-uri cu colonii de gandaci in ele.
Cifra de afaceri – evolutie 65%
Luna august a anului curent a adus o crestere cu 65% a afacerilor fata de aceeasi luna a lui 2015. “Am crescut portofoliul de branduri, au crescut si volumele de vanzare ale brandurilor pe care le aveam in portofoliu si au mai intrat si noi branduri pe piata, pe care le-am luat rapid”.
Citeste si:
Prin 2011, cand compania era la inceput de drum, era dificil sa atraga branduri. “Nu aveam experienta, nu aveam oameni multi, asa ca a trebuit sa ne zbatem mai mult. Acum suntem deja cunoscuti, insa principala problema ramane a convinge brandurile sa imparta sau chiar sa renunte la alte service-uri, pentru noi”.
Investitiile in platforma Depanero s-au ridicat la 240.000 de euro, anul trecut.
Ce urmeaza? Scoala proprie de meserii
Avand in vedere provocarile in a gasi personal calificat pentru reparatii electroIT, alaturi de Iulian Stanciu, care il sustine, Adrian Antohi doreste sa deschida o scoala de tehnicieni, unde sa invete meserie.
“Este, insa, necesar sa ai o masa critica pentru a se justifica acest pas, mai ales ca necesita investitii destul de mari. Ar trebui sa aducem tineri din diferite judete ale tarii la Bucuresti, sa le acoperim cheltuieli, cazare si abia apoi, dupa cateva luni, sa ii selectam pe cei mai buni si sa ii angajam”, explica Adrian.
El a discutat si cu UCECOM, care avea in trecut scoli de meserii exact pe electrocasnice, si nu mai au, incercand sa puna la punct un plan de scolarizare. “Statul, din pacate, nu baga bani in asa ceva”.
“Ne intereseaza in special Oltenia si Moldova. Avantajele unei astfel de scoli ar fi faptul ca noi am face programa, impreuna cu partenerul educational pe care l-am gasi. Vom include si lucruri teoretice, bineinteles – ce-i ala volt si ce-i amper, de ce unul te prajeste si altul nu, sa stie sa masoare o priza, ce-i ala un condensator. Apoi, evident, partile practice, asigurate de noi”, spune general managerul Depanero.
Citeste si:
Business-ul condus de el a generat in august un rulaj de 3,4 milioane de lei, mai mult de jumatate decat in primul an de activitate, cand compania genera afaceri de 5,4 milioane de lei.
Principalii concurenti ai Depanero sunt Esd-rom sau Regenersis.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
