Categoric, consider ca globalizarea este amenintata, in parte, din cauza unei reactii populare negative, care a dus la atat la cresterea in intensitate a populismului pe scena politica, cat si la dorinta de protectionism. Daca exista riscul, ca intr-o lume globalizata elitele sa fi recompensate in mod disproportionat, in acelasi timp, exista un risc si mai puternic dat de protectionism, in urma caruia toti actorii din economia mondiala sa devina perdanti. Ca urmare, identificarea unui echilibru va fi esentiala, apreciaza John Hardy, head of FX Strategy, Saxo Bank.

"Riscurile majore pentru Europa in acest an, vor in mare masura generate din sfera politica, in contextul in care economia comunitara si-a continuat evolutia intr-un ritm rezonabil si chiar si-a imbunatatit recent perspectivele. Desi, nu ne asteptam ca in oricare dintre marile alegeri nationale (Olanda, Germania si Franta - n.r.) din acest an sa rezulte un nou guvern care sa fie in mod deschis ostil Uniunii Euopene, persista totusi un val in crestere alimentat de sentimente anti-UE si de populism impotriva elitelor, adica exact versiunea europeana a ceea ce a condus la Brexit in Marea Britanie si alegerea lui Donald Trump in Statele Unite. Aceasta situatie va face si mai dificil efortul de a lucra pentru gasirea unei solutii durabile pentru UE - pe termen lung UE fie are nevoie de o integrare mult mai profunda si o mutualizare a datoriei, fie va trebui sa se rupa, cel putin partial, si sa permita tarilor periferice de a isi relansa propriile valute", a declarat John Hardy (foto).

Unul dintre cei mai aprigi sustinatori ai acestei ultime variante este Wolfgang Schäuble, ministrul german de Finante, care pus deseori subiectul pe tapet, inclusiv la reuniunea Eurogrupului din 27 ianuarie. Ca de obicei, Schäuble a apreciat ca guvernul grec nu a facut destul in domeniul "reformelor structuralea" si a propus din un "Grexit temporar", formulat initial in 2015. Ce-i drept, Grecia va fi nevoita sa acopere plati de peste 6 miliarde de euro in luna iulie si este incapabila sa faca acest lucru fara ajutor sau o noua restructurare. Discutiile se invart in jurul dilemei daca tarile zonei euro ar trebui sa isi usureze cerintele impuse asupra Greciei in schimbul unui nou imprumut de bailout.

Grecia nu isi va rambursa niciodata datoriile

In acelasi timp, FMI doreste ca Germania sa accepte o reducere a datoriei elene si sa nu mai impuna masuri de austeritate suplimentare asupra Greciei, dar Zona Euro nu este de acord, de teama ca acordarea unui ajutor suplimentar pentru Grecia este ar fi o masura nepopulara in randul alegatorilor si, in conditiile alegerilor de anul acesta din UE, acest lucru este improbabil.

Asadar, "cea mai slaba veriga a Zonei Euro ramane in continuare Grecia, in contextul in care conditiile asumate prin bailout sunt inca o data in curs de revizuire si devine tot mai evident pentru toata lumea ca Statul elen nu isi va putea rambursa niciodata datoriile. O alta veriga slaba este Italia, care ramane o problema cu evolutie cu ardere lenta in prezent, dar situatia economica si financiara generala ramane precara in Italia si contituie o problema critica, dar care este insuficient abordata", mai spune John Hardy.

Executivii romani au trecut...
Citeste si: Optimismul executivilor romani, in cadere libera in 2018! Care e cauza

A mers prea departe BCE?

Intrebat daca procesul de relaxare cantitativa (Quantitative Easing) al Bancii Centrale Europene (BCE) care consta, mai mult sau mai putin, intr-un "tsunami financiar" isi va atinge obiectivele, John Hardy apreciaza ca poate nu a fost cea mai buna masura, dar s-a dovedit esentiala pentru preveni colapsul sistemului financiar, asa cum s-a intamplat in Statele Unite in 2008.

"Este, intr-adevar, o intrebare valida, daca nu cumva acest proces nu a mers prea departe, in special in Statele Unite. In Europa, deocamdata, riscul care ramane este acela ca bancile sa nu fie suficient capitalizate", spune John Hardy, care apreciaza, de asemenea, ca BCE nu va inista mai mult cu dobanzile negative, iar daca nu vom vedea o ajustare sustenabila a inflatiei si UE aluneca iar intr-o recesiune, experimentul ratelor negative de dobanda va fi considerat un esec. Drept urmare, tentiatia va fi de a apela la noi masuri mai putin conventionale de politica monetara, cum ar fi "helicopter money".

Helicopter Money ar insemna un stimulent fiscal aplicat direct economiei, coordonat cu bancile centrale, care vor trebui sa absoarba orice noua datorie publica si in general sa previna o crestere a randamentelor - oarecum similar cu situatia din Japonia unde Banca Nationala a tarii nipone a implementat o noua "politica de control a curbei randamentelor".

"Helicopter Money nu constituie o masura mai sanatoasa decat orice alta politica monetara, pentru va crea in mod inevitabil, inflatie, ceea ce reduce valoare economiilor. Dar, exista argumentul ca Helicopter Money (in contrast cu relaxarea cantitativa) este mult mai echitabila, deoarece este banii sunt distribuiti direct catre cei cu venituri mici si fara avere, in timp ce cea mai mare parte a castigurilor de pe urma relaxarii cantitative revin celor mai bogati", conchide John Hardy, head of FX Strategy, Saxo Bank.

In 2018, numarul firmelor...
Citeste si: Mai multe firme controlate de ANAF! Cum se solutioneaza contestatiile?


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Succese »



Citeste si
Interviu cu Siegfried Muresan: cum stam in contextul european actual