Numarul investitorilor noi din fondurile de investitii ar putea sa stagneze sau chiar sa se reduca in prima parte a anului viitor, in conditiile in care este de asteptat ca bancile sa isi reduca fluxul de vanzare din agentii ca urmare a implementarii directivei europene MiFID II in Romania, considera Horia Gusta, CEO-ul Certinvest, unul dintre cei mai importanti administratori independenti de fonduri din Romania.

  • Noul director al BVB al trebui sa se concentreze pe cresterea valorii actiunilor tranzactionate pe bursa si pe imbunatatirea relatiei cu reprezentantii statului.
  • Programele de rascumparare demarate de SIF-uri, precum si asteptarile tot mai mari legate de eliminarea pragului de detinere din cadrul acestora reprezina factorii care au impulsionat recenta evolutia a titlurilor SIF.
  • Certinvest vrea sa lanseze un fond de investitii alternativ cu plasamente in sectorul agricol.
  • Certinvest a inchis contractele de distributie pe care le avea cu bancile
  • Ca urmare a implementarii MiFID 2, bancile ar putea sa fie nevoite sa desfasoare procese de training pentru specializarea angajatilor din agentii care se ocupa de vanzarea fondurilor de investitii.
  • Piata inca percepe un risc al desfiintarii fondurile de pensii private obligatorii, fapt care impiedica Bursa de Valori Bucuresti sa revina pe un trend puternic pozitiv.
  • Portofoliul mediu al unui client cu un cont administrarat discretionar de Certinvest: 84.000 euro.

Wall-Street.ro: In ce masura poate rezista un administrator independent intr-o piata a fondurilor controlata in buna parte de banci si cum termina Certinvest anul 2017?

Horia Gusta: A fost un an dificil, mai mult de consolidare a noastra ca administrator. A fost un an in care am realizat ca nu poti concura cu o societate de asset management care are o banca in spate, motiv pentru care am inchis si contractele de distributie cu orice banca si ne-am propus sa ne concentram pe distributia online a fondurilor si pe conturile clientilor administrate individual.

2017 nu a fost un an usor si din cauza modificarilor legislative, o parte din aceste modificari urmand sa aiba loc si anul viitor. Din pacate nici acum nu stim exact cum vor arata lucrurile din acest punct devedere in 2018. Asteptam legea de implementare a directivei europene MiFID II in Romania si legea AFI – a fondurilor de investitii alternative.

Directiva MiFID II este principala preocupare a pietei de asset management pentru ca creaza un nivel de informare pe care trebuie sa il aduca clientului si un nivel de cerinte despre cunostinele clientului despre investitii mult mai ridicat decat ce se intampla acum.

Citeste si:
Avocatii de la PeliFilip se despart
Avocatii de la PeliFilip se...

Printre altele, MiFID II mareste nivelul de informare pe care personalul fondurilor de investitii trebuie sa il aduca clientilor. Ca urmare a aplicarii noilor directive, s-ar putea ca mai ales in prima jumatate a anului 2018 sa nu mai existe un flux de vanzare atat de mare deoarece ca bancile vor astepa sa vada care vor fi obligatiile legale exacte pe care le au.

Personalul care ‘vinde’ fonduri de investitii va trebui sa aiba cunostinte mult mai detaliate despre acestea pentru a le prezenta clientilor. Acest lucru va fi mai problematic pentru banci, care vor fi nevoite sa desfasoare un proces de training pentru sute de angajati din sute de agentii. De cealalta parte, se presupune ca angajatii administratorilor de fonduri – cum este si cazul nostru - au deja toate cunostintele necesare pentru a da explicatii clientilor.

Din acest motiv ma astept ca bancile sa inregistreze o usoara scadere pe acest segment anul viitor, in vreme ce noi, ca administrator independent, sa avem o usoara crestere.

WS: Cati clienti Certinvest au conturi administrate discretionar si care este investitia minima pe care o cereti?

Citeste si:
CBRE: Stocul de spatii logistice si industriale a ajuns la 3,8 mil. mp
CBRE: Stocul de spatii...

Horia Gusta: In prezent avem peste 200 de clienti pe acest segment care au in administrare portofolii in valoare totala de peste 70 mil. lei. Investitia minima pe care o cerem unui astfel de client este de 100.000 lei, iar per ansamblu, portofoliul mediu al unui asemenea client este de circa 84.000 euro (389.000 lei).

Mandatul discretionar se face pe baza nevoilor si cunostintelor financiare ale clientului. De exemplu, nu poti sa ii cumperi unui astfel de client, care nu vrea sa isi asume niciun risc, instrumente financiare derivate.

Aceasta nisa, pe care in sensul larg al cuvantului am putea sa o numim de “private banking” in fondurile de investitii, este una in care credem foarte mult si pe care ne vom concentra in 2018. Acesti clienti sunt in general oameni care au niste venituri deja materializate si care nu au timp, sau care nu au cunostintele pentru a se ocupa cu atentie de banii proprii.

WS: Ce asteptari de castiguri au in general acesti clienti cu venituri peste medie si care a fost cea mai “nerealista” cerere de randament pe care ati primit-o?

Citeste si:
Cati bani au atras startup-urile FinTech in 2018
Startup-urile FinTech au...

Horia Gusta: Cel mai mult mi s-a cerut 14% pe an “garantat”. Clientul mi-a spus clar ca “orice ar fi, eu vreau 14% garantat”. Desigur au fost destule situatii in care randamentele au ajuns si la 15 sau 20%, dar niciun administrator serios de bani nu va garanta aceasta cifra, mai ales in conditiile in care bancile ofera astazi 1%.

Vorbind insa de asteptari mai realiste, majoritatea clientilor au un profil de risc redus sau mediu, asa ca ne cer sa le aducem randamente putin mai mari decat cele ale fondurilor de obligatiuni, adica peste 2-3%/an.

Exista si clienti care vor sa le administram activ banii pe bursa si care ne-au spus ca isi doresc cel mai mult actiuni. Cu acestia stabilim un benchmark pe care sa il urmam si le achizionam fie un cos de actiuni, fie anumite fonduri de actiuni.

De asemenea, mai exista clienti care ne spun clar ca au o suma de bani stransa si ca vor sa incaseze o asa-zisa “renta” lunara. Practic acestia depun o suma mai mare de bani si cer 2.000 – 10.000 de lei in fiecare luna. Este un fel de chirie, fara bataia de cap pe care o presupune achizitionarea si administrarea unui apartament.

WS: Ati avut clienti care sa va ceara investitii in Bitcoin?

Horia Gusta: O singura data un client m-a sunat sa imi spuna ca vrea si el sa inveasteasca in Bitcoin pentru ca “uitati cum creste”. L-am intrebat daca stie exact ce presupune Bitcoin si mi-a raspuns ca nu stie exact, dar ca vede cum creste spectaculos. Nu poti sa investesti intr-un activ financiar doar pentru ca acesta “creste”. Nu oferim in prezent investitii in Bitcoin sau in istrumente financiare care se bazeaza pe aceasta moneda virtuala.

Revenind la profilul de risc al clientilro, majoritatea investitorilor prefera totusi un randament aproape sigur dar mic, in detrimentul unui randament mai mare, venit ca urmare a unei investitii in actiuni pe bursa. Majoritatea clientilor prefera sa faca in conditii relativ sigure 2-5% pe an, decat sa aiba potentialul de 15-20% al investitiei in actiuni, dar sa riste si o scadere de 10%.

Din pacate, fata de anii 2007-2008, numarul de investitori nu a mai revenit niciodata la nivelul de atunci, chiar daca au existat si ulterior ani cu o serie de cresteri spectaculoase.

WS: Daca tot ati vorbit despre trecut, mai aveti cazuri de potentiali investitori care sa va intrebe de FNI atunci cand vorbiti despre fonduri de investitii?

Horia Gusta: Foarte rar. Noi nu am avut astfel de cazuri la Certinvest, insa in piata eu personal am intalnit notari publici care atunci cand aud “fond de investitii” imediat asociaza aceasta idee cu FNI.

Nu cred ca acum mai putem vedea un nou FNI; acolo a fost o frauda care astazi mi se pare extrem de greu de realizat. Mecanismele sunt atat de bine puse la punct incat nu cred si, bineinteles, nu imi doresc sa mai existe un FNI. In primul rand a crescut foarte mult calitatea oamenior care administreaza banii, precum si a celor care supravegheaza piata financiara. De asemenea, avem o supraveghere accentuata, depozitari, auditori interni, auditori financiari, iar in aceste conditii imi este greu sa cred ca astazi mai putem sa asistam la inca un FNI.

WS: Ce isi propune Certinvest in 2018?

Horia Gusta: Pe langa faptul ca ne vom concentra pe tipul de clienti despre care am vorbit mai devreme, vom incerca sa aducem in oferta si nste fonduri in euro, cu plasamente in actiuni straine, si pe care le vom distribui online. Tot anul viitor avem in plan o serie de proiecte in zona de agricultura, pe care vrem sa le imbracam in forma unui fond de investitii alternativ, insa pentru care avem nevoie de legea FIA, pe care toata lumea o asteapta.

WS: Cum va fi influentata piata de capital romaneasca de reducerea contributiilor la Pilonul II de pensii in 2018?

Horia Gusta: Actiunile de pe Bursa de Valori Bucuresti au fost in general afecate de faptul ca multa vreme s-a discutat despre disparitia Pilonului II. Fondurile de pensii sunt cei mai mari detinatori de instrumente financiare listate, iar aceste discutii nu aveau cum sa nu influenteze piata. Eu cred ca exista in continuare acest risc al desfiintarii fondurilor de pensii private obligatorii si din acest motiv piata nu se “intoarce”.

Daca fondurile de pensii incep sa isi vanda detinerile, bursa locala se prabuseste. In primul rand nu ar avea unde sa vanda; daca un fond ar incerca maine sa vanda 5% din detinerea de pe bursa, nu ar avea unde sa vanda.

Problema majora a fondurilor de pensii este insa aceea ca cea mai mare a plasamentelor sunt in titluri de stat. O diversificare maxima a portofoliilor ar putea impulsiona dinamica pietei de capital si dinamica investitionala. Fondurile nu au voie sa investeasca in mai multe segmente: de exemplu, nu au voie sa faca plasamente in imobiliare, in conditiile in care pe BVB au existat oportunitati foarte bune de investitie in acest domeniu, precum NEPI, sau, mai nou, obligatiunile Globalworth.

Nici in Aerostar fondurile nu aveau voie sa faca plasamente pentru ca societatea era asimilata industriei armamentului. De asemenea, au fost discutii ca nu puteau sa investeasca in Sphera Group, deoarece o parte din afacerile companiei vin din comercializarea alcoolului – berea din fast food-uri.

Fondurile trebuie sa aiba posibilitatea sa isi diversifice portofoliile, desigur mentinand anumite limitari procentuale. Este normal ca in aceste conditii administratorii de fonduri de pensii sa se gandeasca de cinci ori inainte de un plasament si pana la urma sa fac un pas inapoi.

WS: In mod oarecum neasteptat, SIF-urile au evoluat mai bine decat restul bursei in acest an. Cum se explica acest decalaj?

Horia Gusta: Cred ca sunt doi factori majori care influenteaza evolutia recenta a SIF-urilor: faptul ca societatile au inceput programe de rascumparare si faptul ca, probabil, se apropie momentul in care va fi eliminat pragul de detinere la SIF-uri – un element care a tinut pe loc cotatiile acestor actiuni.

WS: Ce asteptari aveti de la noul CEO al Bursei de Valori Bucuresti si ce asteptari aveti de la actualul Guvern?

Horia Gusta: Toata lumea isi doreste un singur lucru de la BVB: lichiditate. Aceasta este principala cerinta. Cred Adrian Tanase poate rezolva aceasta problema, deoarece este un om venit din piata si care stie care sunt cererile pietei. I-as recomanda de asemenea sa mearga sa vorbeasca cu guvernantii si sa ii faca sa inteleaga ca lucruri precum CASS-ul pe investitii nu au nicio treaba cu piata de capital.

Personal, as fi preferat un impozit de 20% pe investitii decat sa ni se aplice anul viitor CASS pe investitii pentru a “compensa” reducerea de impozit.

Din partea Guvernului, ma astept doar la predictibilitate.. Astazi, de exemplu, nu stim daca de la anul vom plati toti impozit pe cifra de afaceri. Este 13 decembrie si nu putem decat sa spunem ca “se pare” ca va fi optional. Ce facem cu pierderile din anii trecuti, care au fost gandite si asumate astfel incat, atunci cand vine profitul sa nu platim impozit pentru ca trebuie recuperata pierderea? Aceste lucruri genereaza turbulente in situatiile financiare si nu stii cum sa le previzionezi.

Cata vreme Guvernul si autoritatile vor intelege ca principalul lucru de care investitorii au nevoie este predictibilitatea, bursa va merge bine iar companiile private vor fi interesante sa vina in piata.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Succese »



Citeste si
Cine sunt cei peste 40 de specialisti care vin la Future Banking