Orasul de pe Fluviul Rosu, Ha Noi (literal, orasul de pe apa), e tot mai aglomerat si tot mai dedicat constructiei. Ceea ce nu e usor n terenul saturat de apa. Te duce un gand spre locuintele lacustre. La preturi modice se poate locui confortabil la hoteluri de 2 si 3 stele, n down town, printre magazine de arta unde abunda matasea, lemnul, argintul, panza pictata n culori sau doar cu tus.

n apropiere se afla centrul spiritual al orasului, Lacul Pagodei Sabiei Restituite. Lacul este destul de mare pentru noi, desi e cel mai mic din Ha Noi. Legenda spune ca un viteaz din secolul XI a luptat mpotriva dusmanilor care voiau sa cucereasca zona. Dupa ce a nvins, cu ajutorul unei sabii fermecate, a urcat n barca pentru a se relaxa putin pe acest lac. Din apa a aparut o broasca testoasa uriasa, care i-a luat sabia. Acesta a fost semnul ca lupta s-a terminat si trebuie sa se apuce de construit n pace. Numeroase suveniruri nfatiseaza broasca purtand sabia n gura sau pe carapace. Altele au deja inscriptia Ha Noi 1.000 pentru ca anul viitor, n 2007, orasul va mplini 1.000 de ani de cand e capitala.

O pagoda ridicata pe lac celebreaza momentul istoric al restituirii sabiei. n fata ei este, naturalizata, o broasca pescuita din lac, lunga de doi metri. Fotografii recente sau mai vechi, expuse n jur, atesta ca n lac exista nca asemenea broaste gigantice. Spre deosebire de celelalte lacuri din Ha Noi, acesta nu e navigabil. n jurul lui e o promenada, un fel de parc inelar. Inutil, poate, sa spun ca Ha Noi are un raport al suprafetelor vegetale pe cap de locuitor de cinci ori cat Bucurestiul.

Circulatia nsa e teribila. Masinile s-au mai nmultit, iar motocicletele erau si asa multe. Neexistand notiuni ca prioritate si cedeaza trecerea, europeanul poate sta mult si bine pana traverseaza bulevardele si chiar strazile mai mici. Strazi pe care se nghesuie mii de mici pravalii, mai ales n centru. Fiecare casa e un magazin sau chiar un restaurant, uneori doar cu doua-trei mese. Locuinta e n spate, treci prin ganguri lungi si nguste sau urci la etaj. Am observat ca magazinele sunt grupate oarecum pe bresle. O strada ntreaga desface numai stampe, alta e plina de textile, alta de ceramica, alta de lemn.

Simtul comercial al vietnamezilor este remarcabil. Clientul e tras de mana, tocmeala se face cu chef. Chiar daca incidenta limbii engleze a crescut n 2006 fata de acum trei ani, cnd am mai pasit pe acele strazi, tot ecranul calculatorului e unealta de negociere. Cel mai mult cedeaza la sporirea cantitatii. Cand am luat cateva tricouri-suvenir am primit cadou o sapca si, afland de unde sunt, o urare surprinzatoare n romna: Fericit la tine. Adica sa fiu fericit, cum am si fost n acest oras-furnicar.

Fericiti sunt si cei care descopera o piata din Ha Noi de unde se pot lua fructe bizare, ceaiuri si seminte. Ce va creste din ele se va vedea abia acasa. Vizita n piete trebuie sa fie scurta insa, din cauza caldurii care grabeste macerarea cu emanatii olfactive prea tari pentru europeni. Dar, n apropiere, se gaseste rachiu de cobra. Sunt sticle de alcool cu cobre n ele sau cu un scorpion fioros. Licoarea nu e otravitoare, iar suvenirul arata spectaculos.

Tot la Ha Noi trebuie vizitat Templul Literaturii, de fapt un parc minunat, unde broaste testoase din piatra (ntelepciunea se asociaza cu longevitatea) poarta pe carapace stele care au gravate numele doctorilor acestei veritabile academii. Titlul de doctor nu se acorda usor si multi trudeau o viata fara sa-l obtina. Dupa probe progresiv mai grele, ultima era un interviu cu mparatul. Cine o trecea si pe aceasta si nscria numele pe placa monumentala purtata de marile broaste.

Teatrul Marionetelor pe apa, tip de spectacol unic n lume, ar merita el singur un articol, fiind si o atractie culturala majora a capitalei. Marionetistii stau pana la mijloc n apa si manipuleaza papusile cu tevi de bambus pe sub nivelul lacului-scena n scenarii hazlii comentate cu muzica live.

Dar Vietnamul nu nseamna Ha Noi. Acesta e doar inima partii de nord. Trei milioane de locuitori. La 160 de kilometri spre Est, n Golful Tonkin, se afla Ha Long, o minune a lumii recunoscuta ca atare de UNESCO. O aglomerare de peste 9.000 de insule dintre care vreo 8.000 au nume proprii, n mijlocul unei mari perfect calme si putin adanci. Insule nalte de pana la 400 de metri, mpadurite, nelocuite, sau simple stanci iesind din apa. Vapoarele se nghesuie la mal, se sare din punte n punte.
Un astfel de vas, echipat cu motor, dar avand si panze traditionale, duce turistii, pentru 2-3 dolari de persoana, printre aceste magnifice si inexplicabile coline iesite din mare.

La bord se bea bere rece si se pot targui perle. Ha Long - Baia Dragonilor - are pe insulele mai mari pesteri uriase, extinse pe verticala la zeci de metri. Sunt iluminate, amenajate, pot fi vizitate cu uimire pentru hornurile lor si dantelele de calcar ce atarna din plafoane. Asa sunt Pestera Palatului Ceresc, cu o sala centrala ca un ou urias, si Pestera Batului Ascuns, in care vietnamezii ascundeau prajini de bambus ascutite pe care le montau la nevoie pe fundul marii, ca sa rupa vasele inamice cu pescaj mare. Nicio flota dusmana nu a nvins n golful Ha Long. Din pacate, americanii nu au venit pe mare, ci prin aer si au bombardat, inutil de altfel, acest paradis marin.

Acum malurile golfului sunt pline de hoteluri elegante, vile, restaurante si terase unde fructele de mare sunt printre cele mai gustoase din lume. Lor li se adauga sute de magazine si tarabe cu suveniruri. Abunda bijuteriile din perle, ncercate obligatoriu de vanzator cu bricheta pentru a convinge clientul. Nu lipsesc micile saloane de masaj.

Alte locuri atractive aproape de capitala sunt Tam Dao si, n provincia Nimh Binh, un Ha Long pe uscat - anume Tam Coc. Tam nseamna si trei, si opt, dupa accent. Aici nseamna trei. Tam Dao - trei piscuri n muntii dinspre Himalaya, Tam Coc - trei pesteri. De fapt este vorba de tuneluri naturale, sapate de apa n calcar, prin care se trece cu barca pe un lac, nu albastru, dar ncarcat cu flori de lotus, ntr-o liniste de rai.

n drumurile prin Vietnam oricine poate simti adesea parfumul minunat al lanurilor de orez n parg. n septembrie se apropie secerisul, n nordul Vietnamului fiind stranse trei recolte pe an, iar n sud chiar patru recolte.
Splendoarea locurilor, siguranta turistilor, bucataria stranie, dar excelenta, bazata pe peste si fructe de mare, si preturile mici fac din Vietnam o destinatie atractiva. Ca si n Coreea, carnea de caine (thay cho) este o mancare traditionala. Dar europeanul scrupulos o poate evita optand pentru alte delicii.

Republica Socialista Vietnam
Capitala: Ha Noi
Cel mai mare oras: Ho Shi Minh (fostul Saigon)
Suprafata: 332.000 kmp
Clima: tropicala, musonica
Lungimea litoralului: n jur de 3.000 km
Populatie: 85 milioane, vietnamezi majoritari si 54 de minoritati
Religia: budism, confucianism
Limba vorbita: vietnameza, scriere cu alfabet latin
Moneda: Dong (VND);
1 USD = 16.000 VND
Economie: de stat cu elemente de piata n mica industrie si agricultura, modelul chinez
Diferenta orara fata de Romnia: plus 4 ore vara, plus 5 ore iarna
Principalele exporturi: piper (locul 1 mondial), cafea (2), orez (2), petrol