Reglementarea bacsisului este o masura pe care mediul de afaceri din industria ospitalitatii o cere de ani de zile. Dupa "balbele" din trecut, asumate de mediul de business, antreprenorii au ajuns la un consens si sunt pregatiti sa vina cu o propunere de modificare a anumitor prevederi care reglementeaza tratamentul fiscal al bacsisului in HoReCa. (O propunere de legiferare a bacsisului a fost facuta in aprilie 2015, insa OUG a fost abrogata o luna mai tarziu.)
"Reglementarea bacsisului este o chestiune pe care industria si-o doreste pentru ca o considera benefica. Este o solicitare din partea noastra catre autoritatile statului. Au mai fost niste experiente in trecut, cred ca am invatat cu totii din ele si ca nu vom mai avea balbaielile pe care noi, industria, le-am indus si data trecuta. De data asta, cred ca lucrurile sunt gandite mai aprofundat", a declarat Dragos Anastasiu, liderul Grupului de Lucru pe Turism al Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei.
Citeste si:
In Romania, bacsisul mediu in industria de restaurante este de 7,5% pentru rastaurantele clasice. Bacsisul nu este obligatoriu, iar operatorii din HoReCa vor ca practica sa ramana una voluntara. Insa, in conditiile in care peste 50% din platile la restaurante se fac prin mijloace electronice, operatorii isi doresc ca plata bacsisului cu cardul sa fie reglementata printr-un act normativ.
"Astazi, clientul nu poate sa lase bacsis in cazul in care plateste doar cu cardul. Ne dorim sa existe o facilitate inclusiv pentru cei care doresc sa plateasca bacsisul cu cardul. Neexistand aceasta reglementare in prezent, acest bacsis nu poate fi acordat prin mijloace electronice de plata", a declarat Dragos Petrescu, liderul Grupului de Lucru pe Antreprenoriat al Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei si presedintele HORA.
Citeste si:
Cum se plateste bacsisul
In momentul de fata, pe nota de plata din restaurante se recomanda clientilor, daca sunt multumiti de servicii, sa ofere bacsis in mod voluntar. Insa un client care plateste cu cardul, nu are posibilitatea sa lase bacsis. Operatorii din industrie propun ca, in situatia in care un client decide sa lase bacsis, sa scrie pe nota de plata cat vrea sa lase chelnerului. Este o masura care se practica deja in tarile din UE: pe nota de plata exista un spatiu liber in care clientul scrie cat bacsis vrea sa lase.
"Ne dorim un singur bon fiscal, o singura plata. Iar banii vor ajunge la cei care presteaza serviciile, nu la antreprenori. Firmele vor disponibiliza banii de bacsis catre angajati, care ii vor imparti intre ei dupa un algoritm care functioneaza si acum, cand tips-ul nu este reglementat. Din bacsis, 90% va merge catre angajati, iar restul de 10% catre stat", a explicat Dragos Petrescu.
Citeste si:
Potrivit propunerilor celor doua grupuri de lucru ale CDR, in cazul in care bacsisul este incasat in cont bancar, operatorul economic va intocmi documente justificative privind incasarea sumelor din bacsis de la clienti si distribuirea acestora catre angajati. In plus, operatorul va evidentia in contabilitate operatiunile de incasare a sumelor din bacsis si distribuirea acestora catre angajati. In cazul in care bacsisul este incasat in numerar, ospatarul este obligat sa declare bacsisul la sfarsitul anului ca venit, urmand a fi impozitat cu 10%. Va fi declarat numai de o parte si nu intra in responsabilitatea operatorilor.
Venituri duble pentru ospatari
Liderii celor doua grupuri de lucru din cadul CDR sustin ca reglementarea bacsisului vine cu avantaje atat pentru angajatori si angajati, cat si pentru clienti si stat, prin taxele pe care le colecteaza. Insa beneficiile sunt, in special, pentru cei care presteaza serviciile, pentru ca vor avea venituri mai mari, transparente si, in plus, vor avea posibilitatea de a accesa mai usor credite.
Citeste si:
Practic, spune Dragos Petrescu, "se poate merge pana la dublarea veniturilor", depinde care este incidenta de plata cu cardul bancar. "Vom putea dubla capacitatea de plata a acestui bacsis intr-un local in care 50% din plati se realizeaza cu cardul. In conditiile deficitului de forta de munca este foarte important sa ne pastram angajatii, iar reglementarea bacsisului ne va ajuta", a adaugat acesta.
"Inainte de cresterea veniturilor ospatarilor, trebuie sa vorbim despre transparentizarea lor, care este un lucru care duce la impozitarea evaziunii fiscale. Pentru noi este important ca facem un pas inainte. Poate ca nu e pasul final, poate ca nu e perfect, dar e un pas inainte spre transparentizare, spre evitarea evaziunii fiscale, spre normalizarea imaginii cum ca in HoReCa se plateste prost", a declarat Dragos Anastasiu.
Citeste si:
Ministrul de Finante, Eugen Teodorovici, a declarat, dupa discutia informala cu mediu de afaceri din ospitalitate, ca propunerile operatorilor por fi reglementate pana la finalul lunii august.
"Exista o practica europeana de reglementare a bacsisului care sprijina angajatii din sector si creeaza un mediu reglementat, ceea ce este bine pentru economie. Daca exista o propunere de text din partea industriei, colegii de la departamentul de legislatie din cadrul Ministerului de Finante pregatesc textul de act normativ, astfel incat pana la final de august putem sa reglementam aceasta speta", a conchis Eugen Teodorovici.
Cum este reglementat bacsisul in alte tari
Daca in majoritatea tarilor, clientii lasa intre 5% si 20% din valoarea totala a notei de plata ca bacsis, in statele arabe acesta variaza de la 5% la 35% din valoarea serviciilor. Tari in care bacsisul se pune pe nota de plata, dar se obisnuieste si un bacsis extra: Italia, Elvetia, Columbia, Egipt, Bolivia. Tari in care bacsisul este inclus in nota si nu se asteapta nimic in plus: Argentina, Franta, Brazilia. Tari in care nu se lasa bacsis: Finlanda, Danemarca, Japonia, Noua Zeelanda, China. Tari in care clientul lasa intre 10% si 20% din nota de plata: Germania, Marea Britanie, Cehia, Croatia, Canada, Turcia, Grecia, Spania, Rusia, SUA.
Citeste si:
In Uniunea Europeana, abordarea nu esta unitara. Spania, Bulgaria si Ungaria nu au nicio reglementare in legislatie. Altele, insa, au prevederi in acest scop. In Franta, bacsisul este inclus pe bonul fiscal, iar sumele astfel incasate de catre companii sunt distribuite catre angajati, conform legii. Se considera a fi veniturile angajatorului, iar taxarea se face la angajator.
In Germania, Italia si Cehia, societatile includ fie in pretul produselor, fie pe un rand separat de pe bon o "taxa pentru servicii", cuprinsa intre 10%-15% din valoarea notei de plata. Sumele devin venit la nivelul companiei si, ulterior, sunt distribuite catre angajati si astfel impozitate ca atare.
In SUA, unele state chiar au dat legi care interzic bacsisul. Cele mai noi reglementari, propuse de Guvernul Trump in 2017, prevad ca bacsisul sa revina angajatorului in totalitate, iar el sa decida impartirea intre personalul de servire si personalul din bucatarie. Acesta poate decide si sa il pastreze integral, o decizie cat se poate de legala. Angajatul are obligatia sa isi declare veniturile din bacsisuri, fiind taxate cu 8%. In situatia in care din salariu si bacsis, angajatul nu ajunge la un venim de minim 7,25 de dolari pe ora, angajatorul trebuie sa suplimenteze ca bani pentru a-i asigura venitul minim. Angajatorul colecteaza impozitul pe venit, taxa de asigurare sociala si taxa medicala pe veniturile din bacsisurile declarat de angajat.
Sursa foto: Unsplash
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
