Creșterea numărului de noi cazuri a dus Bucureștiul în scenariul roșu, iar restricțiile au năvălit din nou. La nici mai puțin de o săptămână de la redeschiderea acestora, restaurantele se văd iar cu lacătul pe interioare. Cât să mai facă față încălzitoarele și păturicile de pe scaunele teraselor? Dragoș Panait, consultant în HoReCa, spune că pentru aproximativ jumătate din afacerile din industrie aceste închideri repetate vor duce în final la dispariția businessului.
”Dacă lucrurile avansează ca până acum și în absența unor intervenții relevante din partea Guvernului, aproximativ 50% dintre afacerile existente la începutul anului se vor închide definitiv, iar numărul oamenilor care își vor pierde locul de muncă ar putea ajunge la aproximativ 150.000”, a declarat Dragoș Panait, consultant în HoReCa, pentru wall-street.ro.
Acesta ar urma să fie deznodământul industriei la finalul anului 2020, un an în care turismul și implicit, HoReCa, au trecut de la ”agonie la supraviețuire”, după cum și descria antreprenorul român, Dragoș Anastasiu.
Pe lângă business-urile implicate în mod direct, HoReCa mai este și despre furnizori și parteneri, care se află în aceeași situație dificilă.
”Trebuie să avem în vedere și industriile adiacente. Există furnizori de echipamente, materii prime etc., ce deservesc doar companii HoReCa și care trec acum prin aceleași dificultăți. Și în cazul lor, există cheltuieli, venituri nerealizate, persoane în șomaj tehnic, ceea ce contribuie la destabilizarea economiei”, mai spune Panait.
Citeste si:
Creșterea galopantă a numărului de noi cazuri, dată și de haosul restricțiilor au adus Bucureștiul într-un scenariu roșu, pe care nu îl așteptam atât de devreme. Cât despre HoReCa, industria văzută drept ”țap ispășitor” încă de la primul galop al acestei creșteri, aceasta și-a pierdut credibilitatea în capacitatea Guvernului de a gestiona în mod coerent și corect pandemia.
”Industria de HoReCa a devenit un fel de țap ispășitor al crizei COVID-19, deoarece măsurile luate nu au fost justificate în niciun fel de cifre. Nu a existat o relație cauză-efect între deschiderea la interior a restaurantelor și creșterea numărului de infectări, astfel încât operatorii s-au simțit, în mod repetat, nedreptățiți. Lipsa de comunicare a autorităților, absența unor argumente referitoare la deciziile luate și anunțate de pe o zi pe cealaltă, precum și a măsurilor de susținere, toate acestea au crescut gradul de neîncredere în strategia Guvernului și starea de instabilitate a industriei”, a adăugat Panait.
Citeste si:
Afaceri noi, adaptate vremurilor de pandemie
În mod cert, terasele deschise nu vor putea susține întreg personalul unui business în HoReCa. În plus, terasele sunt, în mod direct, influențate de vreme.
”Nu se pune problema ca terasele să contribuie la generarea unor venituri relevante, ele fiind, în multe cazuri, mai mult surse de costuri, decât de venituri. În special toamna, oaspeții care își rezervă pe terasă anulează într-un procent mult mai mare, decât cei care ar fi venit la interior. Uneori, din cauza vremii neprielnice, pleacă în timpul mesei, când comanda a fost deja dată în lucru, ceea ce implică pierderi mai mari pentru operator”, mai spune Panait.
Cu toate acestea, consultantul în industrie a vorbit despre apariția unor noi business-uri, adaptate vremurilor de criză sanitară, dar și economică. Vor îndulci acestea amarul falimentului?
Citeste si:
”Vor exista și afaceri nou-deschise, axate pe zona de takeaway, livrări, produse casual, mâncare gătită, dar ponderea lor la cifra de afaceri totală a industriei, va fi neglijabilă”, a precizat Panait.
Măsura șomajului, din nou, soluție salvatoare
Șomajul a fost printre principalele soluții rezonabile propuse de Guvern, care a dat și roade, în unele cazuri. Și cu toate acestea, șomajul nu este cel care acoperă nevoile unui business, cu atât mai puțin cu cât acesta din urmă a apelat în nenumărate rânduri la acest mijloc.
”Măsura șomajului tehnic a fost, încă de la început, departe de a acoperi necesitățile industriei și ale angajaților, iar întârzierile cu care operatorii primesc sumele aferente nu face decât să accentueze dramatismul situației. Vorbim, totuși, de segmente de angajați cu experiență internațională, care au făcut ca numele țării noastre să fie pomenit de publicații internaționale și să fie puse pe harta gastronomică a lumii. Aceste persoane primesc acum un maximum de 2.400 de lei net”, a mai spus Panait.
Citeste si:
Cu toate semnalele roșii pornite și cu avertizările unui lockdown european, Dragoș Panait face referire și el la respectarea regulilor de protecție. Iar dacă situația din Europa nu ne sperie și ne face să credem că orice am încerca, nu putem evita încă o criză, măcar ”să îmblânzim” efectele acesteia.
”La 6 luni de la declararea pandemiei, ar trebui să ne gândim cum putem noi, la nivel de comunitate, să creăm un ecosistem care să contribuie la salvarea afacerilor, să respectăm regulile - atât ca antreprenori, lideri de activitate, cât și în calitate de cetățeni și consumatori etc. - și să cerem sprijinul instituțiilor statului”, a conchis Dragoș Panait.
În urma testelor efectuate la nivel național (8.040), față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.466 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV - 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos. Până astăzi, 19 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 182.854 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 132.082 de pacienți au fost declarați vindecați.
Citeste si:
Sursa foto: Pixabay
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
