La două-trei ore distanță de București găsim Băile Govora (județul Vâlcea), una dintre destinațiile românești cunoscute pentru beneficiile asupra sănătății, des frecventată în ultima perioadă pentru recuperarea post-COVID. wall-street.ro a testat cum este în prezent ”la băi”, fostul loc de întâlnire al elitelor politice.

După circa trei ore de mers, am ajuns la Hotelul Palace, de la Băile Govora, una dintre clădirile simbol ale regiunii. Hotelul a fost construit în perioada 1911-1914, iar arhitectura îmbină armonios stilul rococo, baroc, clasic, renascentist cu elemente decorative ale stilului popular românesc. Amplasamentul clădirii și dispunerea încăperilor au fost astfel gândite încât fiecare cameră să poată beneficia de cel puțin două ore zilnic de iluminatul direct al soarelui.

La primul etaj, unde se aflau camerele de lux, au fost găzduite de-a lungul timpului personalități ale vremii, oameni de știință și cultură. Hotelul a fost renovat și modernizat în perioada 2010-2013, în toată această perioadă fiind închis. Renovarea clădirii a putut fi făcută prin fonduri europene, iar în lipsa acestora, hotelul ar fi devenit, cel mai probabil, o ruină, așa cum spune managerul acestuia, Violeta Nițescu.

Nițescu menționează că hotelul a devenit ținta turiștilor care se programează pentru tratamente post infecție COVID, dar și a celor care vor să prevină anumite afecțiuni pulmonare.

”Înainte de pandemie, ne bucuram de evenimente, de conferințe și petreceri de companii. În prezent, suntem căutați pentru tratamente specifice afecțiunilor pulmonare chiar de către medici, cei mai mulți, implicați direct în lupta anti-COVID. Mă bucur, totuși, că o bună parte dintre turiști apreciază mai mult prevenția și preferă să dea cele trei ore de stat în trafic pe Valea Prahovei pe tratamente la noi”, a declarat Nițescu, pentru wall-street.ro.

Zona de tratament a Hotelului Palace se află la subsolul clădirii, unde pacienții ajung după o consultație, în prealabil. Chiar dacă aceștia vin cu un plan de tratament sunt consultați din nou de medicul care administrează acest segment.

Printre procedurile care au loc la hotel, amintim:

  • Inhaloterapie: Inhalaţii, ultrasonoaerosoli și pulverizații cu sulf și iod.

Foto: Aparatul de aerosoli

  • Electroterapie: curent galvanic și baie galvanică, curenți de joasă frecvență, curenți de medie frecvență, curenți de înaltă frecvență, ultrasunet, magnetoterapie, laserterapie, solux;

  • Termoterapie: împachetări cu parafină, cu nămol sapropelic de Techirghiol cu calități curative deosebite;

  • Hidrotermoterapia: băi la cadă cu ape minerale care conțin iod și sulf, hidroterapie în bazin, duș subacval, terapia Kneipp;

  • Crenoterapie: cura cu izvoare minerale de băut;
  • Kinetoterapie, hidrokinetoterapie și masaj.

La recomandarea medicului, noi am încercat aerosoli (utilizați pentru afecțiuni precum deviație de sept), iar după procedură, aveți parte de o senzație de răcorire a căilor respiratorii. Însă vă va curge nasul o perioadă, iar mirosul emanat nu este cel mai plăcut.

Pe lângă componentele proprii de tratament ale hotelului, aici regăsim și HerbalSauna, singura saună din țară unde capul rămâne în exterior, astfel putând rezista un timp mai îndelungat temperaturilor ridicate.

Herbalsauna se deosebește de o saună umedă tradițională prin:

  • Respectarea regulilor de igienă și distanțare socială impuse de reglementările pandemice actuale.
  • Respirația ușoară, normală – singura saună umedă în care capul nu este expus căldurii și aburilor din interior.
  • Utilizare largă – datorită faptului că în herbalsauna se intră doar de la gât în jos, categoriile de persoane care se pot bucura de sauna umeda sunt mai numeroase. Inclusiv copiii pot face Herbalsauna sau persoanele care suferă de boli cardio-vasculare ușoare, dar și cele în vârstă sau claustrofobe.
  • Temperatura optimă – în herbalsauna căldura nu este excesivă, deoarece temperatura nu depășește 50° Celsius.
  • Umiditate 100% – umiditatea foarte ridicată (până la 100%) favorizează transpirația abundentă și ajută la eliminarea rapidă a toxinelor.

Dacă optați pentru o vacanță la Govora în miezul iernii, managerul hotelului ne-a informat că temperaturile nu sunt foarte scăzute, iar stațiunea nu este una foarte aglomerată.

Totodată, Nițescu a declarat că este foarte sceptică în ceea ce privește viitorul, deoarece creșterile prețurilor la utilități reprezintă o altă provocare.

Nici în cinci ani nu ne vom reveni în turism, pentru că ne suprapunem cu creșterile la utilități. Mă sperie viitorul din cauza prețurilor la energie. Față de 2019, care a fost un boom pentru turism, 2020 a reprezentat o cădere în gol, am sărit de la 14.000 de turiști la circa 4.000”, a mărturisit Nițescu.

Hotelul are 132 camere, putând acomoda maximum 245 de turiști. Majoritatea vizitatorilor își rezervă vacanțe de cinci, șapte sau zece zile, astfel încât să poată acoperi o perioada tratamentului. Tariful pentru oferta de tratament pentru această iarnă/ primăvară este de 1.475 lei/ persoană/ loc în camera dublă ( cinci zile cazare, mic dejun, prânz sau cină, cu acces la centru SPA & WELLNESS, trei proceduri/ zi, consultația gratuită).

Citeste si:

    Obiective turistice Băile Govora

    Băile Govora nu reprezintă doar o destinație pentru tratament, așa că iată care sunt câteva dintre atracțiile turistice din zonă.

    Mănăstirea Govora

    Zonele deluroase și montane ale României sunt presărate cu biserici sau mănăstiri, devenite adevărate obiective turistice. La mănăstirea Govora, aflată în zona Frâncești, a fost tipărită Pravila de la Govora, o carte de canoane bisericești, folosite drept lege.

    Așezământul monahal de la Govora se numără printre cele mai vechi din țară, fiind ridicat parțial în secolul al XIV-lea și al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul.

    Salina Ocnele Mari

    Datorită importantelor rezerve de sare, prezente pe ȋntreg teritoriul ţării, România ocupă locul 18 pe plan mondial 1, ȋn ierarhia ţărilor producătoare de sare, si locul 4 în Europa, alături de Ungaria, Serbia şi Slovacia.

    Citeste si:

      Salina Ocnele Mari aparţine Exploatării Miniere Rm.Vâlcea, Sucursală a Societăţii Naţionale a Sării SALROM S.A Bucureşti.

      Exploatarea zăcământului de sare la Salina Ocnele Mari, se face printr-o metodă cadru, canadiana, denumită “exploatare prin camere mici şi pilieri pătraţi“. La Salină puteți ajunge cu mașina proprie, de unde sunteți preluați cu autobuzele puse la dispoziție de Serviciul de Turism din zonă. În Salină sunt organizate locuri de joacă pentru copii, un magazin de suveniruri, un restaurant, spații de odihnă pentru adulți, dar și o biserică.

      Înainte de pandemie, restaurantul din salină a fost gazda unor evenimente majore, precum nunți, putând susține până la 250 de invitați.

      În plus, la categoria fun facts, se încadrează și faptul că termenul de “salariu” utilizat în prezent are o semnificaţie strâns legată de sare. Astfel, „salariu” provine din latinescul „salarium“ care însemna, pe vremea romanilor, cota de sare (latină – sal, salis) pe care o primeau soldaţii romani ca plată suplimentară la soldă. Așadar, în traducere liberă, „salarium” însemna practic „plată în sare”.

      Pe vremea Imperiului Roman, sarea era o importantă monedă de schimb fiind denumită, în mod îndreptățit, „aur alb”. Aceasta era folosită de către romani, mai ales, la conservarea cărnii.

      Totuși, cu timpul, soldații romani și ofițerii nu au mai primit sare, ci o sumă de bani care a purtat aceeași denumire pentru că suma de bani era destinată achiziționării de sare pentru o lună de zile.

      Horezu, tradiție în ceramică

      Una dintre zonele reprezentative pentru ceramica românească este Horezu, unde puteți găsi atelierele meșterilor olari, care au păstrat tradiția din tată în fiu, cum este și cazul lui Mihai Bîscu.

      Un element important și predominant în ceramica de Horezu este cocoșul, alături de care mai întâlnim roșul și galbenul de Horezu.

      Parcul Balnear

      Ne întoarcem la hotel, unde găsim renumitul parc balnear, o atracție pentru aristocrații vremurilor trecute. Potrivit informațiilor oferite de reprezentanții hotelului, medicii recomandau anumite trasee din parc pacienților, în funcție de afecțiunile acestora, fiecare traseu având un grad diferit de dificultate.

      Parcul balnear se întinde pe o suprafață de 20,5 hectare, teren care a fost răscumpărat de la localnicii din comuna Păuşeşti-Otăsău prin achitarea unor sume de bani sau prin schimburi. Acest perimetru a constituit leagănul stațiunii balneare Govora, deoarece aici s-a ridicat în perioada 1882-1894, primul stabiliment de băi şi primele spatii pentru cazarea pacienților. În zona parcului a fost amplasată, de doctorul militar Nicolae Popescu-Zorileanu, o „ambulanţă militară rurală”, constituită dintr-o companie de veterani ai Războiului de Independenţă din anul 1877, care au urmat tratamente cu apele minerale de la Govora

      În apropiere de aceste izvoare a fost ridicat un prim stabiliment de băi, și rezervoare pentru apele minerale extrase.

      În zona parcului au fost construite, încă de la începutul existenţei staţiunii cele mai importante clădiri: ”Stabilimentul Băilor” (cel vechi şi cel nou), cele 3 hoteluri ale Statului, „Clădirea Administraţiei”, „Hotelul Palace” şi „Cazinoul”. Tot aici au fost amplasate monumentele ridicate în memoria personalităţilor marcante care au contribuit la înfiinţarea şi dezvoltarea staţiunii balneare Govora: bustul lui „I.C. Brătianu”, bustul doctorului „Nicolae Popescu-Zorileanu” și bustul doctorului „Haralambie Botescu”.

      Un fost stabiliment de băi așteaptă și el să fie renovat, tot prin accesarea de fonduri europene. Cererea a fost depusă, însă va mai dura până când vor începe lucrările propriu-zis. Violeta Nițescu, managerul Hotelului Palace, a precizat că lucrările vor încerca să mențină linia arhitecturală a clădirii, însă este greu de estimat în ce măsură aceasta va putea rezista renovării.

      Sursa foto: Wall-Street.ro

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Cristina Marin
      Cristina Marin s-a alăturat redacției la începutul anului 2020, cu puțin timp înainte de declanșarea pandemiei. Coincidență sau nu, cei peste trei ani petrecuți în cadrul rețelelor private de sănătate din România au ajutat-o să înțeleagă mai bine relația dintre pacient și sistemul de sănătate autohton despre care scrie în prezent la publicația Wall-street.ro. Cristina se află în permanentă legătură cu medicii din spitalele românești și...

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Turism »



      Setari Cookie-uri