Fortificațile care apărau granițele Imperiului Roman de pe actualul teritoriul al României în vremea ar putea intra în Patrimoniul Mondial UNESCO. Limesul Dacic, cum sunt cunoscute de specialiști, reprezenta cel mai lung sector de frontieră terestră romană din Europa.
Ce este Limesul Dacic
Dosarul Limes Dacicus a fost depus pe 31 ianuarie 2023 la UNESCO. Nu este vorba de un singur sit, ci de un traseu de aproximativ 900 de kilometri care începe la Drobeta, înconjoară centrul Transilvaniei până la Râșnov iar de acolo coboară pe linia Oltului până la Dunăre. Sistemul defensiv roman - cunoscut drept specialiști drept ”limes” cuprindea 80 de castre, dintre care 27 sunt documentate în dosar - printre ele cel din fotografie, la Bologa, în județul Cluj. Între aceste fortificații puteau exista ziduri, valuri de pământ sau alte construcții defensive.
Limesul de pe teritoriul țării noastre este un sistem de apărare a frontierelor extrem de complex. El este studiat de ani de zile de specialiști coordonați de o echipă de la Muzeul Național de Istorie a României, programul fiind finanțat de Ministerul Culturii.
Citeste si:
Dintre castre, doar câteva sunt vizitabile și accesibile publicului, dar nici o porțiune de val de apărare, zid sau turn. În cele mai multe locuri limesul nu mai este vizibil și în general se află pe proprietăți private, fiind în pericol din cauza lucrărilor agricole sau a tăierilor de copaci. Mai multe detalii găsiți pe site-ul Limes România.
Urmează o perioadă de evaluare de către specialiștii UNESCO, punerea în deplin acord dintre autoritățile centrale cu cele locale și finalizarea cercetării unor situri mai puțin investigate în trecut. Trebuie menționat că nominalizarea nu aduce neapărat și înscrierea pe listă: au existat cazuri de respingere a unor propuneri.
Ce înseamnă includerea pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO
România are în acest moment 16 situri pe lista UNESCO; dintre care 12 culturale și patru naturale. Includerea pe această listă nu aduce însă vreo formă de finanțare din partea organizației internaționale. Lista este de fapt un brand, o marcă a calităţii sitului respectiv. Ar putea fi descrisă drept un top al celor mai importante monumente culturale și naturale ale lumii, o listă a locurilor, contrucțiilor și siturilor arheologice de o importanță extraordinară pentru întreaga umanitate și a căror pierdere ar fi de neînlocuit.
Citeste si:
La ce folosește? De pildă, dacă turiștii nu pot aprecia singuri care dintre obiectivele din țara ta sunt importante, eticheta de sit UNESCO le dă garanția că au fost alese de experţi şi că merită văzute. Dar aici intervin și alți factori – un sit de pe lista Patrimoniului Mondial la care nu se poate ajunge, fiindcă nu sunt drumuri bune, nu va beneficia prea mult la acest branding.
Profesorul Ioan Opriş, care a participat la realizarea mai multor dosare de nominalizare pe lista UNESCO, explica într-un interviu din 2011 că ”nu e nicio problemă să propunem. problemele încep în momentul în care aceste locuri sunt înscrise pe lista UNESCO. Criteriile de înscriere te obligă la conservare, la buna valorificare, la protecţie, la dezvoltarea comunităţii şi prin comunitate a unor mijloace de valorificare corespunzătoare. Atunci încep problemele.”
Citeste si:
”Dacă un monument nu are o stare de conservare sigură, de fapt îl facem să fie expus mai repede degradării printr-o utilizare turistică. Să nu uităm că siturile din patrimoniul UNESCO sunt vizitate anual de de milioane de oameni”, mai avertiza profesorul Ioan Opriș.
Sursa foto: Limes Romania
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
