Cresterea salariilor obliga firmele sa angajeze tineri fara experienta

E o prostie din partea lor daca dau salariile acelea de 700 euro la angajare. Consider cresterea salariala dupa merit mult mai buna motivatie decat cea obtinuta la interviu. Evident ca dupa 2-3 ani de experienta, daca gasesti un job cu salariu dublu fata de cat castigi unde ai fost angajat ca si incepator, pleci. Si cam toti colegii care sunt la al doilea job asa au plecat, la salariu dublu, la firme care nu au timp si bani de pierdut pentru instruirea invataceilor, dar si la responsabilitati mult mai mari. Problema se pune cand un incepator sau cu putina experienta vrea sa faca mult si nu se pricepe si-l face prost, cat pierde firma? Atunci se pune problema cat te costa un angajat cu experienta si cat te costa asigurarea riscului generat de unul nepriceput.
Dar cum s-a scris si inaintea mea la managmentul precar prezent in multe, firma nu-i de mirare ca nu au auzit de managmentul riscului.

Cred ca este cea mai buna solutie pentru a invatza si cei tineri. Numai asa putem castiga o experienta iar succesul firmei nu sta intr-un nou angajat fara experienta. Nu este un profit ci doar un lucru bun. Cu astfel de idei nu vom mai ajunge sa invatam nicidata!

Ce e asa de rau sa angajezi tineri fara experienta? Printre altele era mentionat ca se cauta tineri CU POTENTIAL, fara experienta - ceea ce e o mare diferenta. Asta e o politica extraordinara pentru o firma, pentru ca pe langa investitia relativ mica, va avea parte de rezultate foarte bune din partea unui asemenea tanar. Si apoi, de unde sa capeti experienta daca nimeni nu te angajeaza? Eu cred ca e un semn ca sistemul de recrutare incepe sa fie mai eficient.

Am impresia ca aceste firme care recruteaza tineri fara experienta o fac exact cum faceau cei ce angajau sargatori de greva. Oare sa nu fie in stare acesti patroni sa aleaga la acele targuri de joburi organizate de Oficiile judetene de recrutare si formare profesionala, cadre pe care sa zicem, intr-o perioada de proba de 3 luni, sa-i plateasca cu un salariu spre minim - sa zic, iar apoi, pe baza rezultatelor, sa le majoreze salariul la cat merita - sa zicem, aproape de cel solicitat la angajare?
Prin aceste actiuni ar motiva si chiar stabiliza forta de munca. Exista in toata lumea si nici noi nu suntem straini de asa ceva. Tendinta ca tinerii sa stea pe un salariu, la un operator economic, o perioada, apoi da interviuri nu stiu pe unde si patronul, ca nu a fost in stare sa-l motiveze la timp, se trezeste ca-i pleaca salariatul si iar o ia de la capat cu cautarea de personal. Tare mi-e frica ca aceste practici sa-i faca pe patroni sa nu le faca tinerilor nici carti de munca, sa le zica ca-s in perioada de proba si asa nici la stat nu-si platesc obligatiile (CAS, somaj, asigurari de sanatate, fond de risc si accidente, etc).

Nu cred ca firmele angajeaza tineri fara experienta si am probat pe spatele meu acest lucru. Am terminat facultatea anul acesta si pana acum 2 saptamni nu a vrut nimeni sa ma angajeze din simplul motiv ca nu aveam experienta. Si salarile sunt de...

Asa este, companiile mari cauta forta de munca ieftina si nu sunt putine la numar. Practica bate teoria conform careia un individ calificat va fi tinut mai mult decat trebuie, adica sa-si creasca pretentiile salariale fata de plafonul de majorare salariala practicat de toti managerii din lumea asta. Sunt si cazuri - mai rare cei drept - in care individul respectiv este indispensabil locului de munca in cauza, dar daca nu stii sa plusezi cu argumente "strong" la momentul respectiv, vei fi apreciat si atat, iar compania se va folosi de serviciile tale cat mai mult cu putinta chiar pana la epuizare (vezi cazul fetei care a murit muncind, foarte mediatizat). Exista si reversul medaliei in situatia in care esti bun, ceri salariul cat mai mare si te trezesti ca-ti spune compania intr-o zi "PA", ca am gasit pe altul care cere jumatate din cat iti dadeam tie, altul care ori a fost disponibilizat ori a avut salariul mai mic decat i s-a propus de noua companie. Omul incepe sa nu mai valoreze prea mult si este mare pacat. Au venit cei din occident si cauta forta de munca ieftin platita - vezi cazul Nokia de la Cluj. Romania, dupa lovitura de stat din 1989, este o batjocura continua privind angajarile, desi se recunostea atunci ca avem o forta de munca foarte bine calificata mai in toate domeniile. Este foarte mult de scris dar ma grabesc si o sa inchei urandu-va multa bafta in viata asta.

Nu sunt de acord ca "pretentiile financiare ale tinerilor sunt exagerate", atata timp cat patronii cer: sa ai diploma de facultate, sa stii la calculator, sa ai cel putin categ. B, sa stii cel putin engleza sau chiar si 2 limbi straine + experienta de nu stiu cat timp. Si, la sfarsit, iti spun sec: noi atat putem oferi, mai mult nu se poate (de ex.8 milioane, sau 10 milioane, cu un program de cele mai multe ori de L-S:8-10 h/zi, cand un paznic de la facultatea pe care am terminat-o are 10 milioane + bonuri, si nu are nici liceul, nici categ.B... nu ii trebuie nici experienta prea multa sa deschisa si sa inchida portile facultatii). Mai bine ne ducem la "cersit", ca si acolo castigi mai mult, dar macar nu vii obosit de munca. Stai, ce-i drept, si primesti din mila! Cunosc oameni cu 8 clase care castiga peste 1000 de euro/luna cu tot cu bacsis (ex: spalator auto), la un program de L-D:10 h/zi, dar macar el ia intr-o luna plina de munca cat as lua eu cu diploma de inginer in vreo 3-4 luni. Mai mare rasul, si se zice ca ducem lipsa de forta de munca in tara, si cand o ai in fata ta la interviu ii dai cu flit: 8 milioane, nu e bine?

Normal ca asa este, dar dupa doi ani si acei tineri care au prins ceva experienta fac la fel, cer marire de salariu iar daca nu primesc pleaca. Firma trebuie sa se intoarca inapoi cu doi ani si te miri de unde productie mica, rebuturi mari si se spune ca nu are rentabilitate. Fratilor, cu zgarcenia nu o sa avansezi niciodata.

Nu este adevarat ca firmele angajeaza tineri fara experienta in domeniu. Eu trebuie sa lucrez pe un salariu de 450 lei pe un profil care nu are nici o legatura cu ceea ce am invatat. De ce? Pentru ca nu se angajeaza tineri fara experienta de minim 1-3 ani.

Articolul este supt din deget. Eu caut din februarie serviciu si nu am gasit nici la 350 de euro cu toate ca am destula experienta. Cand am fost chemat la interviu (de multe ori nici nu au catadicsit sa raspunda) am fost respins pe motiv de varsta (cum am aflat? simplu: am vazut lucrarea contracandidatului meu si era cam nuda). Terminati, va rog, cu: "au plecat toti sa lucreze afara si nu mai avem..."; gasiti niste teme reale; mai mergeti si pe teren si discutati cu toti care doresc sa munceasca sau cu cei care muncesc (sa va spuna cum s-au angajat). Pana atunci, numai bine.

In legatura cu tineri cu experienta sau fara, s-a facut un studiu in SUA, din care reiesea ca o firma pierde mai multi bani cu formarea unui angajat nou pentru aducerea la nivelul celui care tocmai a plecat, de aici generandu-se pierderi masive in firma. Iar ca sa fi competitiv pe piata si sa rezisti, de multe ori iti trebuie si oameni de inalta calificare, nu numai tineri fara experienta. Apoi, de ce nu ar pleca in China investitorul strain, unde salariile sunt mai mici ca in Romania, daca tot cauta forta de munca ieftina?

Angajarea tinerilor fara experienta este un lucru foarte bun. Asta nu inseamna ca trebuie sa angajeze NUMAI tineri fara experienta, insa o proportie de 70-80% mi se pare rezonabila.
Pana acum cativa ani toti absolventii se plangeau ca nu-i angajeaza nimeni. Acum merg la intreviuri, cer cu nonsalanta minim 500 euro net pentru ca - motiveaza ei - "am terminat o faculatate", si pana la urma tot ei aleg angajatorul si nu invers. Sigur, poti sa lucrezi la spalatoria auto sau chelner pe vase de croaziera si sa gastigi intr-o luna cat altii intr-un an; dar cand o sa vrei sa-ti gasesti un job stabil si sa faci o cariera, toti angajatorii te vor trata ca un entry-level. Pentru o persoana care doreste sa-si faca o cariera, firmele care angajeaza tineri fara experienta - si pe deasupra le mai ofera si traininguri - sunt o adevarat mina de aur. In 2 - 3 ani pleci pe un salariu dublu sau chiar triplu daca ai fost istet si ai mai si invatat cate ceva.

Ma intreb totodata cati menegeri sunt constienti de faptul ca o firma, oricare ar fii ea, se dezvolta si devine cunoscuta si respectata datorita calitatii oamenilor ce lucreaza in cadrul ei, a competentei lor, a devotamentului aratat fata de firma, a eforturilor suplimentare depuse atunci cand situatia o cere, uneori chiar si fara plata suplimentara si, nu in ultimul rand, a motivatiei acestora ? Fiecare cuvant, gest, atitudine a oricarui angajat din cadrul unei firme ce vine in contact cu un potential client poate consolida imaginea firmei sau o poate eroda, uneori iremediabil. Renumele unei firme, pana la nivel de marca sau brend, se construieste foarte greu, uneori chiar in generatii de patroni, menegeri si angajati, dar se poate ruina intr-un timp extreme de scurt printr-un management de slaba calitate sau printr-o atitudine si/sau motivatie inadecvate a personalului angajat!
Ce poate diminua motivarea unui angajat ? Multe, chiar foarte multe aspecte, dar cele mai importante cred ca sunt generate de:
a) - socul simtit de un angajat atunci cand afla, dupa o perioada de timp (desi sumele negociate sunt �confidentiale�) ca primeste mai putin decat un coleg al sau, desi are responsabilitati mai mari si un aport mai substantial in cadrul firmei, coleg ce a avut insa abilitati mai �bune� sau o �sustinere mai puternica� dar incorecta la negocierea salariului !
b) - necorelarea pe o perioada mai mare de timp a retributiei cu rata inflatiei si modificarile (scaderea) puterii de cumparare si a nivelului de trai.
c) - necorelarea retributiei cu nivelul practicat pe piata (pentru acelasi domeniu de activitate), desi firma are rezultate performante, deci un profit bun).
d) - conditii inadecvate de munca, sau neimbunatatirea acestora in concordanta cu cerintele legislatiei in domeniu si dezvoltarea firmei.
e) - un management defectuos in organizarea activitatii, cu implicatii asupra efortului depus de angajati, in sensul maririi acestuia pentru rezolvarea unor probleme ce s-ar fi putut rezolva cu un efort mult mai sustinut.

continuare la comentariu:

f) - nealocarea clara (nominala) si echitabila de sarcini si responsabilitati, precum si fixarea nerealista a termenelor de indeplinire a lor (lipsa de analize intermediare a stadiilor de realizare a lucrarilor).
g) - supraincarcarea de regula sau in momentele de �criza de timp�a celor mai competente persoane pentru a compensa timpul pierdut si a salva termenele de finalizare / predare a lucrarilor.
h) - supraincarcarea angajatilor datorita �lipsei �de personal. �lipsa� impusa de managementul/patronul firmei prin politica de personal;cat mai multe lucrari realizate cu personal cat mai putin, sau altfel spus: profit maxim cu cheltuieli de personal minime !
i) - nerespectarea termenului de plata a drepturilor salariale si a bonusurilor convenite.
j) - acordarea de stimulente sau bonusuri pe alte criterii decat cele de competenta profesionala sau aport direct in solutionarea problemelor din firma.
k) - nerespectarea (partiala sau totala) impusa cu buna stiinta de patronat sau manager a prevederilor legale legate de domeniul de activitate sau desfasurarea contractelor.
l) - nereflectarea in niciun fel in salarii sau bonusuri a progresului firmei si a profitului realizat trimestrial, semestrial sau anual ( atunci cand este cazul ).
m) - indiferenta conducerii firmei fata de problemele sociale ale angajatilor si neimplicarea ei in niciun fel in rezolvarea acestora.
Toate aceste elemente duc mai devreme sau mai tarziu la scaderea sigura si drastica a motivatiei angajatului, cu toate consecintele ce decurg de aici: apatie, lipsa de interes si implicare, sentimente de frustrare, nervozitate si nemultumire, mai mult sau mai putin exteriorizate, conflicte latente sau manifestate direct cu colegii sau sefii directi, lipsa de concentrare, randament din ce in ce mai scazut!
Din pacate, putini manageri sunt receptivi la astfel de semnale si sunt dispusi sa asculte nemultumirile angajatului, in ideea ca este mai usor sa previ decat sa tratezi o �maladie� si sa incerce sa gaseasca o solutie.

continuare:
Astfel se ajunge in situatia in care firma pierde un om valoros pe care nu-l poate inlocui rapid cu un altul, fiind nevoita sa inceapa un proces de selectie, sa investeasca in pregatirea celui selectionat si sa contorizeze pierderi (de natura experienta, imagine, relatii de afaceri, etc.) pana ce noul venit va putea intr-adevar sa-l inlocuiasca pe cel ce a plecat. In unele cazuri plecarea oamenilor valorosi lasa urme adanci, greu de �astupat� si uneori chiar pot intari concurenta, nu numai cu competenta proprie dar si cu experienta dobandita in cadrul firmei/firmelor din care au plecat !
In concluzie, aplicarea celor doua principii amintite mai sus, completate cu cel care spune ca: niciun om nu este de neinlocuit, face ca rezultatul final sa fie o fluctuatie mare sau foarte mare de personal in cadrul unor firme. Putem chiar spune ca unele firme si-au facut din aceasta fluctuatie de personal modul lor de a exista si de a functiona ca firma !
Ce putem face pentru stabilizarea (diminuarea) fluctuatiei de personal?
1. In primul rand constientizarea la nivel de patronat / manager a faptului ca cea mai importanta investitie a firmei sunt oamenii valorosi pe care ii are si pe care trebuie sa-i motiveze foarte bine pentru a nu-i pierde.
2. Principala motivatie pentru orice angajat fiind salariul, acesta va trebui corelat cat mai des cu evolutia pietei fortei de munca, cu evolutia firmei, cu productivitatea muncii si profitul realizat de firma, cu rata inflatiei si evolutia puterii de cumparare; pimirea de catre angajati a unui anumit procent din profitul realizat de firma ar putea fi un stimulent foarte puternic si un element de fidelizare a personalului fata de firma.
3. Implicarea patronatului in rezolvarea negociata a unor probleme de natura sociala a angajatilor, (locuinte, gradinite, asistenta medicala, excursii suportate de firma, cursuri, etc.) prin care acestia sa fie cointeresati (obligati moral sau legal) sa ramana in firma!

Cred ca greseala redactorului in cazul acestui articol este incercarea lamentabil esuata de a prezenta un fenomen la scara larga. In principiu se incearca generalizarea unei cereri de munca crescute ce se observa in cazul multinationalelor (care, de altfel, propun pana la 5-7 interviuri pentru a stabili daca un student fara experienta are capacitatea de a acoperi o pozitie) in nevoie de forta de munca pentru ca au din ce in ce mai multi clienti, la firme mai mici, care intr-adevar fac compromisuri crase in ceea ce priveste profesionalismul si responsabilitatea pe care unii, studenti cu sau fara experienta le prezinta. Aceste firme mici sunt cele care ofera salarii intr-adevar mici, fiindca nu isi permit sau fiindca mizeaza pe faptul ca forta de munca va exista intotdeauna, si e mai convenabil sa iti pui un alt angajat sa duca mai multe sarcini si sa il platesti la fel, pana la momentul in care vei gasi un alt magarus, pe care sa il hranesti cu un singur morcov. Am experienta ambelor tipuri de firme, iar pentru cei fara experienta le pot spune: capul sus, am primit mai mult decat am cerut cand m-am angajat la o firma mare. Trebuie doar sa iti fixezi bine un domeniu si sa fii hotarat pe jobul respectiv. In Romania, "as face orice pentru bani" nu mai suna bine in urechile angajatorilor.

Eu nu inteleg ce atata bataie de cap cu tinerii fara experienta! E normal sa angajezi tineri absolventi si sa-i inveti, sa le dai un "sut" cum s-ar zice! Pana la urma nici angajatii mai in varsta care au castigat experienta dupa mai multi ani de munca nu cred ca le stiau pe toate la inceput, nu? Nimeni nu se naste invatat, mai ales la cat de prost e organizat sistemul de invatamant din Romania, care nu face altceva decat sa incurajeze plafonarea tinerilor studenti! Unde as putea sa ma angajez eu, la 20 de ani? Nicaieri pe un post decent, unde sa-mi dezvolt creierii, pentru ca nu am 2-3 ani de experienta, si nu pot sa ma angajez decat ca vanzatoare sau chelnerita!

Nu este adevarat ca te poti angaja vanzatiare sau chelnerita! si acolo ai nevoie de experienta. Am terminat in iulie facultatea si nu mi-am gasit nici pana in prezent de lucru. toti vor experienta . Cand am vazut ca nu reusesc sa ma angajez pe profilul meu ,am zis sa ma angajez vanzatoare sau chelnerita , casiera dar m-am lovit de un mare obstacol : ai studii superioare si nu ai experienta ,ne pare rau...

Eu desi nu mai sunt tanar sustin angajarea tinerilor in firme dar cu o conditie : sa se aiba in vedere ucenicia daca mai stie cineva ce e aceasta .Este jignitor ca un tanar angajat care habar nu are ce trebuie sa faca sa dea ordin la un muncitor vechi si cu multa experienta . daca as face o comparatie : -un angajat cu 15-20 ani de experienta =facultate + masterat(la cum se face acum facultatea ). Avantajul celor tineri, este, ca noi cei in varsta am invatat limba rusa si ei engleza .Din pacate pentru ei am descoperit si noi calculatorul.

continuare la primul comentariu Nimeni nu e de neanlocuit ,dar uneori pentru a inlocui un om ai nevoie de mai multi oameni . Atentie manageri !!!!