Plecari si plecari...

Adina Vidroiu, pe care o salut cu simpatie, spune bine ceea ce spune, ea sintetizeaza ceea ce a aflat de la companii despre motivele plecarii angajatilor.
Companiile nu spun insa daca le pleaca angajati de valoare sau cei ce nu fac fata politicilor companiilor.
De asemenea, Adina Vidroiu nu ne comunica nici un punct de vedere al unui angajat, valoros sau sec, plecat din vreo companie, intrucat nu acesta a fost obiectivul materialului publicat.
Ii comunic eu unul pe aceasta cale, in speranta ca ea va intra sa vada ecoul articolului ei.
Acum cateva zile pledam la aceasta rubrica in favoarea ideii conform careia relatiile angajat-angajator sunt dominate de reciproce si inutile complexe si argumentam obiectiv sustinerea.
Obtinusem un job de frontiera (Competitive Intelligence)la o companie.
Am trecut la treaba in scurt timp si dupa ceva vreme, directorul regional a strambat din nas in fata unei analize a mea, prin care sugeram dezvoltarea unui produs si distribuirea lui in sudul Dunarii, unde concurenta noastra se confrunta cu anumite dificultati.
Fireste, cand regionalul a strambat din nas, managerul pe Romania s-a incruntat, cel zonal a ridicat tonul, iar un sefut local mi-a comunicat ca sugestia mea imi ameninta postul.

Fireste ca am plecat din companie.
La scurt timp, stiti cine a mai plecat? Ati ghicit: directorul regional. Stiti unde? La concurenta din sud.

Deci, iata doua cazuri de plecari care nu se regasesc in ceea ce companiile i-au spus autoarei materialului.
O salut cu simpatie din nou, ca de altfel pe toti cei ce s-au oprit asupra acestor cateva randuri.
Sa auzim de bine!
Saul B.