VOR MAI CRESTE, PENTRU CA ...

Vor mai creste. Comentariile despre necesitati acoperite de posibilitati ignora locul important al locuintei in Piramida lui Maslow. Cui ii pasa ca va cumpara intr-un bloc vechi, cand in Romania nimeni nu stie care este durata de viata normata a unui bloc (uneori 80 de ani), caci putini stiu cat e la frigidere. Aceluia care cumpara ii pasa ca scapa de soacra, si nici macar nu se gandeste ca ce va cumpara nu va fi putea fi folosit in continuare de copii sai, intrucat spera ca atunci cand copii vor deveni mari iar el se va retrage (in mormant/la tara/intr-o lucuinta mai mica)sa se vanda cu o suma care sa poata fi macar avansul pentru locuinta lor. Nici corolarul nu este luat in seama, adica cate locuinte sunt locuite fara sustinere economica. Sa luam Bucurestiul. Cam 570.000 de apartamente cumparate dupa Revolutie. Inca 30.000 deja construite pe bani proprii inainte de revolutie. Alte 50.000, contruite pana la comunism. Din totalul absolut aproximativ, de 750.000 de apartamente, cam o cincime sunt locuite de oameni saraci, care traiesc din expediente. Pe masura ce capitalismul intra, ivas-ivas, in capul bucurestenilor, deci si in capul administratorilor de bloc din Bucuresti (cei 9.000) care oricum nu au presedinti decat de forma, acestia trec la evacuari, ceea ce face ca si astfel sa creasca oferta. Mergand inapoi la calitatea blocurilor vechi, si chiar la calitatea blocurilor Comfort II, pot spune ca unele apartamente dintre acestea au inceput sa aibe montate cazi tip jacuzii, de peste 1.500 de lei, ceea ce probeaza dispretul locatarilor fata de ideea ca trebuie sa cumpere neaparat nou, si numai acolo sa faca investitii, sau chiar se poate condsidera ca unii cumpara, avand o suma mare de bani de investit, zece apartamente vechi, pe care le inchiriaza la fel ca pe cele noi, dar nu ar putea sa cumpere decat 6 noi, cu cat au dat pe cele vechi. Ideea este ca, folosind chiria, au castiguri certe, iar cand piata va scadea, le vor vinde in timp util pe cele 10 vechi, poate putin mai prost decat ar fi obtinut daca ar fi fost 6 noi, dar perioada de trei ani, sa zicem, de inchiriere, a fost favorabila optiunii pentru apartamente vechi. Nici iddea ca regimul creditelor ar influenta piata nu este reala, decat intr-un procent destul de mic. Piata, din punctul de vedere al finantarii, este influentata de banii disponibili si de ideea romanilor ca o casa este cea mai buna investitie. Pot argumenta simplu: exista oferte viabile cu 350 de euro per m.p., pentru locuinte noi, dar din lemn. Recunosc ca trebuie detinut terenul. Probabil ca alte variante, cu panouri mixte, ar fi in jur de 600 de euro. Romanii insa nu cumpara. Mentionez ca pe afara sunt tencuite iar in interior au rigips. In plus, toti peretii, chiar si cei interiori, intre lemn si rigips au vata minerala. Nu se cumpara pentru ca, din punct de vedere cultural, nu corespund conceptului de locuinta "din caramida", al romanului standard. PRINCIPALA PROBLEMA ESTE INSA SITUATIA FONDULUI LOCATIV NATIONAL. Cineva (se declara ca fiind agent imobiliar) spunea mai sus ca locuintele pe care le arata clientilor sunt scumpe, peste valoarea lor intrinseca. Alti vorbesc in extenso, despre manipulare (si ignora ca multi dintre cei care cumpara se hotarasc in peste doua luni de zile, in care dau peste 500 de telefoane, si, mai mult, ei insisi detin o lucuinta ma mica, deci vand si ei; sunt persoane informate, si totusi cumpara "SCUMP", caci pana la urma - au in fata pretul pietei). Mai vorbesc unii despre preturile din Budapesta si Praga, despre greutatile cu bancile, despre luna si stele. Nu ne spun concret: CE FACEM CU FONDUL LOCATIV NATIONAL ? PAI, SA-L COMPARAM CU RECOMANDAREA UE PENTRU ROMANIA, SI CU SITUATIA - LA REVOLUTIE, DE METRI PATRATI PER LOCUITOR, DIN UE (MEDIA), UNGARIA, POLONIA SI ROMANIA. Ne amintim ca nu vrem sa traim cu soacra in aceeasi locuinta si (DIN PACATE NU SUNT SIGUR DE CIFRE, DAR SE GASESC PE INTERNET) AVEM 35, 30, 25 si 20. METRI PATRATI CONSTRUITI PER LOCUITOR. Mai vedem raportul pe 2007, sa zicem numai pentru capitala Poloniei, si aflam ca, la fel ca in anii anteriori, au construit 12.000 de apartamente iar noi, PE TOTAL TARA, oficial avem in 2007 doar 7.650 de apartamente noi. Ne intoatrcem la Maslow si detaliem. Poate fi cineva fericit cu mai putin de o camera per membru de familie ? NU. De ce construiesc polonezii asa de multe locuinte, cand au peste 5 m.p. in plus de locuitor fata de romani, iar salarile nu sunt mai mari cu mai mult de 80 la suta ? Pentru ca nu au inca o camera per locatar. PRETURILE SE VOR OPRI CAND SE VA REALIZA CATE O CAMERA PER MEMBRU DE FAMILIE. Ce conteaza ca in unele familii mancarea costa 80 la suta din venit, in timp ce in tarile vechi in UE costa intre 15 si 35 la suta. Oamenii vor manca (si) mai prost si vor cumpara. Dar vor cumpara si cei care nu au nevoie. Spre exemplu, pentru Bucuresti, acum 15 ani, statistica spunea ca 10 la suta din apartamente stau goale in tot timpul anului. Deci pentru poprietari nu conta ca nu incasau chirii, ba unii erau si restantieri la intretinere pentru aceste apartamente goale (si poate si pentru cele in care locuiau). Conta pentru ei ca detin o locuita in plus, pentru cand vor deveni copii majori, si nu vroiau sa le inchirieze pentru ca se temeau de comportamentul chiriasilor. Cum de aveau un apartament in plus ? Murise o ruda batrana, sindicatul de pana in revolutie facuse destule porcarii cu repartizarea, etc. Daca luam in calcul si asemenea situatii, dar si situatia naturala, in care cei cu bani, sau intelectualii, fac mai putini copii decat cei saraci, putem crede ca numarul mic de metri patrati per locuitor nu este nici macar repartizat uniform. Scaderea populatiei Romaniei, cam cu 70.000 anual, sau poate ca ar trebuii sa consideram si numarul de plecati anual la munca in Spania, neoficial, dar care nu se vor mai intoarce, dupa cum au stabilit deja unii sociologi, si putem crese calculul la 200.000 anual - scadere de populatie, si totusi asta nu face ca presiunea pe fondul locativ sa scada, intrucat unii din cifra scazuta locuiau la tara, unde problemele sunt putin altfel, iar altii locuiau si ei inghesuiti.