Comentarii pe articolul Cum vor patru tineri sa faca o afacere din a ajuta oamenii concediati ilegal


Hartuire la locul de munca

Ilie Vasile la 15 Martie 2010, ora 22:10
Fost salariat (acum pensionat medical ) al SC ALRO SA, având funcția de tehnician–normator (24 ani) in cadrul in cadrul Serviciului Proiectare si Optimizare Procese de Munca.
Dupa 30 de ani in aceasta unitate, mai precis din luna Decembrie 2007, Seful meu dl. Dir. Adj. de Resurse Umane ing. Danciu Nicolae a luat decizia de a nu mai lucra împreună cu mine și mi-a indicat „amical” „să-mi dau demisia. Deoarece primeste refuzul meu la dorinta dumnealui, prin e-mail din data de 04.01.2008, imi comunica ca nu mai are nevoie de serviciile mele si ma pune la dispozitia Serviciului Resurse Umane.
Din acel moment a început întregul calvar, fiind supus sistematic unei hărțuiri morale, iar demnitatea fiindu-mi călcată în picioare prin acțiuni repetate.

I. Cu privire la încălcarea demnității în muncă și hărțuirea morală:

Hărțuirea morală
Art. 8 alin. 1 din Codul muncii prevede că relațiile de muncă se bazează pe principiul bunei credințe, ceea ce înseamnă că toate acțiunile anajatorului trebuie să urmărească îndeplinirea scopului bunei funcționări a unității. În nici un caz, acțiunile conducătorilor nu trebuie să vizeze personalitatea or integritatea morală și profesională a unui salariat.
De asemenea, conform art. 39 alin. (1) din Codul muncii salariatul are dreptul la securitate și sănătate în muncă. Este de forța evidenței că în sfera acestui drept se include sănătatea și securitatea atât fizică, cât și cea psihică.
În temeiul acestui text de lege, angajatorul este obligat să ia toate măsurile pentru ca prin acțiunile sale salariații să nu fie afectați psihic de mediul în care lucrează. Protecția sănătății psihice a salariaților este reliefată în existența unor sporuri menite să compenseze salariații care lucrează în medii stresante.
În acest context, trebuie să intre și protecția psihică a salariatului împotriva abuzurilor angajatorilor printr-o serie de măsuri aparent neutre, dar în realitate, având în vedere caracterul lor continuu, urmăresc un singur scop: eliminarea salariatului incomod.
Acest tip de acțiune al angajatorului a fost identificat în psihologie și denumit hărțuire morală.
În multe țări, având în vedere efectele devastatoare pe care hărțuirea morală le are asupra integrității și sănătății fizice și pshice a subiectului supus hărțuirii, hărțuirea morală a fost incriminată fiind pedepsită cu închisoare.
În ceea ce privește noțiunea de harțuire morală în literatura de specialitate se arată c㠄hărțuirea este un tip de violență rece, perfidă, ipocrită, uneori invizibilă practic, pe care o persoană o poate exercita asupra alteia. … Harțuitorul dacă se simte amenințat și deține puterea, vă va ataca, iar scopul său este de a vă face să dispăreți din firmă. … Știe că într-un interval mai lung sau mai scurt veți solicita, până la urmă, un concediu de odihnă sau chiar veți demisiona. Este adesea charismatic, are mult farmec și își găsește ușor aliați. Dorința sa cea mai mare este să dețină puterea.
Hărțuitorul își zăpăcește victima în așa măsură, că aceasta ajunge să se îndoiască de propriile trăiri și sentimente.”
„Hărțuirea morală se derulează în general în mai multe etape:
• Persoana care hărțuiește și-a atins obiectivul: victima a demisionat sau s-a îmbolnăvit grav, nemaiputand s-a isi desfasoare activitatea.”
Incepand cu data de 22.01.2009, am incetat activitatea in SC ALRO SA in baza Deciziei nr. 46/19.01.2009 conform art. 56 litera ,, d “ din Codul Muncii, avand ca temei Decizia nr. 22/14.01.2009 emisa de Cabinetul de expertiza medicala care ma incadreaza in gradul II de invaliditate.
In pagina 2 alin. 2 din CEREREA RECONVENTONALA se confirma : Astfel, decizia nr. 2473/04.09.2008, emisa in timpul cand ma aflam in incapacitate temporara de munca, nu si-a produs efectele pentru care a fost emisa, fiind revocata. Este foarte simplu – angajatorul dupa ce te omoara spune ca nu s-a intimplat nimic.
Scopul urmarit – a fost mutilarea psihica a mea, asa cum au facut in ani anteriori cu colegii mei Cismarescu Gheorghe care a murit in ziua pensionari, Grosu Ion deasemenea mort si Danescu Ion paralizat. Ei au experienta si stiu ca actiunile lor au un impact psihologic foarte dur de aceea te cheama mereu sa iti reaminteasca de hotararea lor in cazul in care nu accepti incetarea activitatii potrivit Regulamentului de incetare a activitatii cu art. 55 lit. b, din Codul Muncii, aprobat prin Hotararea Consiliului de Administratie nr. 680/07.03.2008.
Nu există un profil psihologic standard al victimei, ci mai degrabă, situații de muncă, situații care favorizează hărțuirea morală. Respectiv, acolo unde stress-ul este deja mare, unde sistemul managerial are prea puțin respect față de salariati sau acolo unde solidaritarea între salariați e slabă.
Hărțuirea este una dintre cele mai dure manifestări agresive care pot să apară la locul de muncă. Hartuirea morala la locul de munca are în vedere un comportament irational, repetat, fata de un angajat, constituind un risc pentru sanatate si securitate. Hartuirea morala la locul de munca poate sa implice o exercitare gresita a unei functii sau abuz de functie, fata de care persoanele vizate pot intampina dificultati în a se apara. Pentru victimele hartuirii morale consecintele pot fi semnificative mai ales din punct de vedere medical.
Câteva exemple de hărțiure morală la care am fost supus din partea angajatorului.
Intimidare
In data de 11.04.2008 domnul director de Resurse Umane Durau Nicu ma chemat la dansul in birou si mi-a comunicat ca postul meu a fost desfintat pe motiv ca nu am studii superioare. Pentru linistea mea am consultat un avocat ales ca fiind specialist in Legislatia Muncii, care imi spune ca actiunea dl. Director este un abuz, dupa care in data de 12.04.2008, i-am pus la dispozitie domnului Director Durau Nicu o lista cu 33 de posturi in care eu pot lucra (posturi care au ramas libere in urma aplicarii Regulamentului de incetare a activitatii cu art. 55 lit. b, din 13.02.2008, aprobat prin Hotararea Consiliului de Administratie nr. 680/07.03.2008.
Mentionez ca organigrama societati SC ALRO SA pe anul 2007 corespundea unui numar de circa 4.084 de posturi, iar organigrama pe 2008, aprobata tot prin Hotararea CA nr.680/07.03.2008, corespunde unui numar 3716 salariati cu un efectiv de 367 mai mic decat in anul 2007.
In data de 24.04.2008 in jurul orei 13.00,am fost chemat pentru o discutie personala de seful meu D-l ing. Danciu Nicolae care indeplineste functia de Dir. adj. Resurse Umane ce a avut urmatorul subiect:
- sa parasesc societatea.
In sustinerea idei de a parasi societatea s-a invocat reducerea postului meu pe motiv ca nu am studii superioare si ca sunt cel mai in varsta salariat din colectivul de formeaza Serviciului Proiectare si Optimizare Procese de Munca.
A verificat fisa personala si a constatat ca mai am doi ani pana la data cand as putea solicita iesirea la pensie anticipat. Mi-a spus ca imi da o gramada de bani, adica 60% din salariu pentru 30 de ani lucrati in unitate, 2000 $ prima si 4500 lei ajutor de somaj, iar pana mi se deschide dreptul la pensie m-a indrumat sa duc cartea de munca la o societate privata.
Din discutia purtata i-am amintit ca aceasta stire mi-a fost adusa la cunostiinta si de domnul Ing Durau Nicu Director de Resurse Umane care m-a instintat ca postul meu s-a redus pentru ca nu am studii superioare. Din discutiile purtate in contradictoriu, a ramas ca eu sa gasesc solutii pentru un alt loc de munca la care nu se cere studii superioare. A doua zi i-am prezentat si dumnealui tabelul cu cele 33 locuri de munca ramase libere in urma plecari unor salariati ce aveau studii medii potrivit aceluias Regulament de incetare a activitatii cu art. 55 lit. b, din Codul Muncii.
La consultarea acestuia Domnul dir. Adj. Ing. Danciu Nicolae mi-a adus la cunostiinta caci cunoaste acest tabel si dumnealui nu este de acord ca eu sa ocup unul din cele 33 de posturi ramase libere. Atunci i-am amintit domnului director ca sunt foarte multi salariati care au dreptul la pensie si cu acestia si-ar putea indeplini obiectivul propus dar nu a vrut sa auda de asa ceva, dumnealui vrea ca eu sa plec din societate situatie pe care o cunosteam de cativa ani pentru ca, nu numai o data a venit in biroul nostru si de fata cu toti colegii mei imi zicea ca pentru mine are sa-i propuna Directorullui General dl. Ing. Dr.Dobra Gheorghe desfacerea contractului individual de munca.
Faptul ca nu imi mai pot desfasura activitatea pana la deschiderea dreptului la pensie inseamna ca eu am suferit o mare nedreptate asa cum a catalogat-o si doamna avocat Cristina Boros din Targul Mures.
Aceasta inseamna ca eu mereu, am suferit in mod real umilinte, neliniste si surmenare fizica si psihica din partea angajatorului si uneori aceste abuzuri au fost realizate cu intentie, pentru ca acesti oameni au toate mijloacele necesare de asi bate joc de noi si nu au frica de nimeni.
Acelasi lucru mi-a fost propus si de domnul Ing Durau Nicu Director de Resurse Umane.
Pe langa presiunile exercitate de angajator asupra mea – Notificarile din data de 21.04.2008 cat si cele din data de 22.07.2008 au drept scop, concedierea imediata a salariatilor incomozi, sau acceptarea plecarii conform Regulamentului de incetare a activitatii cu art. 55 lit. b, din Codul Muncii aprobat prin Hotararea Consiliului de Administratie nr. 680/07.03.2008.
In anul 2008 prin aceste procedeie au fost obligati sa plece peste 1200 salariati.
In data de 15.08.2008, perioada in care am fost internat in Spital sunt din nou hartuit si stresat cu o scrisoare care contine adresa nr. 5733/13.08.2008, prin care sunt chemat pentru discutii.
Discutiile aveau acelas subiect – sa imi dau demisia.
Actul administrativ Nr. 5375 din 22.07.2008, emis de SC ALRO SA dovedeste afirmatia mea si poate fi definit (doctrinar), pe baza definitiei legale, ca fiind actul juridic unilateral cu caracter individual, emis de catre intimata SC ALRO SA in vederea modificari raporturilor juridice.
In consecinta, actul administrativ propriu-zis este:
- o manifestare de vointa facuta cu scopul de a produce efecte juridice (de a da nastere, a modifica sau a stinge raporturile de munca);
- este un act juridic unilateral, in sensul ca manifestarea de vointa este a unei singure parti (in speta a SC ALRO SA ).
Dupa parerea mea consider ca actiunea angajatorului prin domnul Ing Durau Nicu Director de Resurse Umane si domnul dir. Adj. De resurse Umane ing. Danciu Nicolae este abuz al dreptului de concediere, pe care il exercita cu cu exces de zel, anormal, contrar destinatiei normale a dreptului, fara just motiv, invocand pretexte in loc de motive, afirmand inexactitati, urmarind a face un rau cauzator de prejudicii.
- Am 30 de ani in societate si nu am nici o sanctiune.
- Inainte de a ocupa functia de tehnician-normator am fost specialist in meserie;
- Am facut inovatii pentru societate,
- In SC ALRO SA am muncit în locuri de munca inferior salarizate, situații care mi-au accentuat stresul și disconfortul psihic.
Ce trebuie de asemenea remarcat este maniera, atitudinea în care s-au desfășurat toate aceste acțiuni ale domnului Dir. Adj. de Resurse Umane ing. Danciu Nicolae și aume o atitudine vădit indimidatoare, o primă încercare de destabilizare a subsemnatului.
O încercare prin care se dorea ca subsemnatul să nu mai fiu sigur pe acțiunile mele.
De altfel în cadrul hărțuirii morale, indimidarea este primul pas, în vederea „destabilizării subiectului supus hărțuirii”.
Încercarea de destabilizare profesională a continuat din partea doamnului Dir. Adj. de Resurse Umane Ing. Danciu Nicolae prin completare fisei de apreciere de mai multe ori astfel ca sa nu mai obtin calificativul ,,foarte bun” cum l-am avut 23 de ani.
Chiar și în situația în care ar fi existat motive temeinice de reducere de personal, aș fi avut dreptul să cunosc aceste motive deoarece fac parte din acest serviciu de 24 de ani.
Este evident că toate aceste presiuni sunt anormale și urmăresc un singur scop: destabilizarea și culpabilizarea mea.
Intimidările au continuat la un nivel superior.
Tratament diferențiat și supraveghere excesivă
De-a lungul anilor 2007 - 2008 am fost supus unui tratament diferențiat cu singurul scop de a mă șicana, de a crea presiune psihică și profesională asupra mea și de a mă hărțui permanent.
Sunt singurul salariat din acest serviciu care nu a mai primit prima la beneficiu si alti angajati de 2 luni veniti in unitate au primit.
Am cerut acelasi spor de munca pe care il au colegi mei si am fost refuzat.
Obligarea la redactarea unui raport zilnic de activitate
Mi s-a adus la cunoștință că începând cu data de 04 ianuarie 2008 a fost impusă raportarea zilnica a lucrarilor și că eu aș reprezenta această cauză a „nenorocirii”.
În realitate, fără a contesta necesitatea acestei masuri pe care am considerat-o extrem de utilă, trebuie menționat că această masura a fost introdusă în mod special pentru a mă urmări, supraveghea și eventual vâna orice moment de neexecutare a sarcinilor pentru a o transforma într-o abatere disciplinară.
Acest aspect nu m-ar fi deranjat dacă ar fi fost o practică constantă cel puțin la nivelul de Serviciu, însă am fost singurul obligat să redactez un raport de activitate zilnica, pe care il prezentam Domnul dir. Adj. De resurse Umane ing. Danciu Nicolae .
Care ar putea fi fost finalitatea acestui raport zilnic de activitate, dacă nu crearea unei presiuni psihice și profesionale și a hărțuirii mele?
Izolare
Printre metodele de hărțuire morală se înscrie și izolarea subiectului supus hărțuirii în vederea unei mai bune manipulari a psihicului acestuia. Acest lucru s-a întâmplat și în situația mea.
„ Tragerea pe linie moartă”
Mi s-a refuzat în mod sistematic tramsmiterea informatiilor de serviciu , fiind transmise numai la colegii mei.
Perfectionarea profesionala reprezinta o obligatie a tuturor salariatilor consfintita de lege si nu mi-am inchipuit ca as putea fi impiedicat în realizarea acesteia.
Eu nu am fost inclus la cursuri pe calculator cand au fost facute in societate si am platit o societate particulara sa ma invete lucrul pe calculator.
În fapt, adevăratul motiv al refuzului de a nu fi inscris la acest curs, nu îl constituie nici lipsa elementelor formale, nici lipsa interesului meu pentru a lucra pe calculator ci pur și simplu închiderea barierelor de formare profesională.
Demnitatea în muncă
Conform art. 39 alin. 1 lit. e) din Codul muncii salariatul are dreptul la demnitate în muncă.
Acestui drept al salariatului îi corespunde obligația corelativă a angajatorului de a se abține de la orice act/gest care ar putea aduce atingere demnității și onoarei salariatului. De asemenea, aceasta presupune că locul de muncă al salariatului trebuie să fie astfel organizat încât și nu lezeze demnitatea salariatului.
Demnitatea în muncă mi-a fost încălcata în mod flagrant de seful meu Domnul dir. Adj. de Resurse Umane ing. Danciu Nicolae în mai multe rânduri, cel mai semnificativ fiind incidentul de a transmite la sectii Procedura Alro Cod: PO – 650/28.05.2008, CONCEDIERE PENTRU MOTIVE CARE NU TIN DE PERSOANA SALARIATULUI , si
lista cu salariati propusi de dumnealui pentru concedieri individuale printre care la numarul 16 era trecut si numele meu.
Momentul a fost unul de umilință maximă în condițile în care eu mergeam la sectie pentru a executa sarcinile primite de la dumnealui, iar sefii de sectie nu mai discutau cu mine ca stiau ca eu voi fi concediat.
A fost un moment penibil pentru mine, care depășește cu mult limitele unei normale colaborări profesionale și ierarhice.
Se continua discriminarea la nivel superior prin emiterea Deciziei nr 2473/04.09.2008, decizia de concediere emisa in timpul cand ma aflam in incapacitate temporala de munca.

II. Cu privire la plata salariului si altor drepturi salariale:

În mod umilitor, nelegal, injust și fără nici un temei nu mi s-a acordat marire de salariu in ultimi ani, pe cand colegilor mei li s-a acordat doua-trei mariri de salariu in aceeasi perioada de timp.
Abuzul de funcție pe care l-a exercitat seful meu Domnul dir. Adj. de Resurse Umane ing. Danciu Nicolae avea unicul scop de a continuă hărțuirea la care am fost supus de la începutul anului 2008.
În conformitate cu dispozițiile art. 154 alin. (1) și (2) din Codul muncii, salariul reprezintă contravaloarea muncii prestate iar pentru munca prestată fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.
Potrivit clauzelor contractului colectiv de munca la nivel de societate art. 37 (4) salariatii beneficiaza de prima de vacanta, de prima de Paste si de Craciun – 75 % din salariu de baza plus sporurile permanente, la care se adauga tichetele cadou in valoare de 150 lei/persoana.
Potrivit art. 7 alin. 2 din Legea 130/1996 contractele colective de munca incheiate cu respectarea dispozitiilor legale, constituie legea partilor, iar potrivit art. 30 din aceeasi lege, executarea acestuia este obligatorie pentru partile contractante.
Din formularea expresa a Legii rezulta ca angajatorul si-a asumat obligatia acordarii acestor drepturi si ca aceasta clauze si-a produs efecte asupra contractelor individuale de munca ale tuturor angajatilor, creand in favoarea acestora, drepturi asupra carora nu se poate tranzactiona sau la care nu se poate renunta.
1. Eu ma consider discriminat deoarece sunt singurul salariat care nu a primit prima de Craciun – 75 % din salariu de baza plus sporurile permanente, la care se adauga tichetele cadou in valoare de 150 lei/persoana.
Clauzele Protocolului incheiat intre patronat si Sindicate pe anul 2008, privind plata primei de Craciun – 75 % din salariu de baza plus sporurile permanente, la care se adauga tichetele cadou in valoare de 150 lei/persoana, ca parte componenta a salariului, la care face referire art. 37 (4) din contractul colectiv de munca la nivel de unitate sunt aplicate pentru toti salariati, dar nu si pentru mine deoarece Sefii mei dl. Dir. Adj. de Resurse Umane ing. Danciu Nicolae si dl. Ing. Durau Nicu Director Resurse Umane nu vor sa imi acorde aceste drepturi.

  Inapoi la articolul Cum vor patru tineri sa faca o afacere din a ajuta oamenii concediati ilegal

Setari Cookie-uri