Hartuire la locul de munca

Fost salariat (acum pensionat medical ) al SC ALRO SA, av�nd func�ia de tehnician�normator (24 ani) in cadrul in cadrul Serviciului Proiectare si Optimizare Procese de Munca.
Dupa 30 de ani in aceasta unitate, mai precis din luna Decembrie 2007, Seful meu dl. Dir. Adj. de Resurse Umane ing. Danciu Nicolae a luat decizia de a nu mai lucra �mpreun� cu mine �i mi-a indicat �amical� �s�-mi dau demisia. Deoarece primeste refuzul meu la dorinta dumnealui, prin e-mail din data de 04.01.2008, imi comunica ca nu mai are nevoie de serviciile mele si ma pune la dispozitia Serviciului Resurse Umane.
Din acel moment a �nceput �ntregul calvar, fiind supus sistematic unei h�r�uiri morale, iar demnitatea fiindu-mi c�lcat� �n picioare prin ac�iuni repetate.

I. Cu privire la �nc�lcarea demnit��ii �n munc� �i h�r�uirea moral�:

H�r�uirea moral�
Art. 8 alin. 1 din Codul muncii prevede c� rela�iile de munc� se bazeaz� pe principiul bunei credin�e, ceea ce �nseamn� c� toate ac�iunile anajatorului trebuie s� urm�reasc� �ndeplinirea scopului bunei func�ion�ri a unit��ii. �n nici un caz, ac�iunile conduc�torilor nu trebuie s� vizeze personalitatea or integritatea moral� �i profesional� a unui salariat.
De asemenea, conform art. 39 alin. (1) din Codul muncii salariatul are dreptul la securitate �i s�n�tate �n munc�. Este de for�a eviden�ei c� �n sfera acestui drept se include s�n�tatea �i securitatea at�t fizic�, c�t �i cea psihic�.
�n temeiul acestui text de lege, angajatorul este obligat s� ia toate m�surile pentru ca prin ac�iunile sale salaria�ii s� nu fie afecta�i psihic de mediul �n care lucreaz�. Protec�ia s�n�t��ii psihice a salaria�ilor este reliefat� �n existen�a unor sporuri menite s� compenseze salaria�ii care lucreaz� �n medii stresante.
�n acest context, trebuie s� intre �i protec�ia psihic� a salariatului �mpotriva abuzurilor angajatorilor printr-o serie de m�suri aparent neutre, dar �n realitate, av�nd �n vedere caracterul lor continuu, urm�resc un singur scop: eliminarea salariatului incomod.
Acest tip de ac�iune al angajatorului a fost identificat �n psihologie �i denumit h�r�uire moral�.
�n multe ��ri, av�nd �n vedere efectele devastatoare pe care h�r�uirea moral� le are asupra integrit��ii �i s�n�t��ii fizice �i pshice a subiectului supus h�r�uirii, h�r�uirea moral� a fost incriminat� fiind pedepsit� cu �nchisoare.
�n ceea ce prive�te no�iunea de har�uire moral� �n literatura de specialitate se arat� c� �h�r�uirea este un tip de violen�� rece, perfid�, ipocrit�, uneori invizibil� practic, pe care o persoan� o poate exercita asupra alteia. � Har�uitorul dac� se simte amenin�at �i de�ine puterea, v� va ataca, iar scopul s�u este de a v� face s� disp�re�i din firm�. � �tie c� �ntr-un interval mai lung sau mai scurt ve�i solicita, p�n� la urm�, un concediu de odihn� sau chiar ve�i demisiona. Este adesea charismatic, are mult farmec �i �i g�se�te u�or alia�i. Dorin�a sa cea mai mare este s� de�in� puterea.
H�r�uitorul �i z�p�ce�te victima �n a�a m�sur�, c� aceasta ajunge s� se �ndoiasc� de propriile tr�iri �i sentimente.�
�H�r�uirea moral� se deruleaz� �n general �n mai multe etape:
� Persoana care h�r�uie�te �i-a atins obiectivul: victima a demisionat sau s-a �mboln�vit grav, nemaiputand s-a isi desfasoare activitatea.�
Incepand cu data de 22.01.2009, am incetat activitatea in SC ALRO SA in baza Deciziei nr. 46/19.01.2009 conform art. 56 litera ,, d � din Codul Muncii, avand ca temei Decizia nr. 22/14.01.2009 emisa de Cabinetul de expertiza medicala care ma incadreaza in gradul II de invaliditate.
In pagina 2 alin. 2 din CEREREA RECONVENTONALA se confirma : Astfel, decizia nr. 2473/04.09.2008, emisa in timpul cand ma aflam in incapacitate temporara de munca, nu si-a produs efectele pentru care a fost emisa, fiind revocata. Este foarte simplu � angajatorul dupa ce te omoara spune ca nu s-a intimplat nimic.
Scopul urmarit � a fost mutilarea psihica a mea, asa cum au facut in ani anteriori cu colegii mei Cismarescu Gheorghe care a murit in ziua pensionari, Grosu Ion deasemenea mort si Danescu Ion paralizat. Ei au experienta si stiu ca actiunile lor au un impact psihologic foarte dur de aceea te cheama mereu sa iti reaminteasca de hotararea lor in cazul in care nu accepti incetarea activitatii potrivit Regulamentului de incetare a activitatii cu art. 55 lit. b, din Codul Muncii, aprobat prin Hotararea Consiliului de Administratie nr. 680/07.03.2008.
Nu exist� un profil psihologic standard al victimei, ci mai degrab�, situa�ii de munc�, situa�ii care favorizeaz� h�r�uirea moral�. Respectiv, acolo unde stress-ul este deja mare, unde sistemul managerial are prea pu�in respect fa�� de salariati sau acolo unde solidaritarea �ntre salaria�i e slab�.
H�r�uirea este una dintre cele mai dure manifest�ri agresive care pot s� apar� la locul de munc�. Hartuirea morala la locul de munca are �n vedere un comportament irational, repetat, fata de un angajat, constituind un risc pentru sanatate si securitate. Hartuirea morala la locul de munca poate sa implice o exercitare gresita a unei functii sau abuz de functie, fata de care persoanele vizate pot intampina dificultati �n a se apara. Pentru victimele hartuirii morale consecintele pot fi semnificative mai ales din punct de vedere medical.
C�teva exemple de h�r�iure moral� la care am fost supus din partea angajatorului.
Intimidare
In data de 11.04.2008 domnul director de Resurse Umane Durau Nicu ma chemat la dansul in birou si mi-a comunicat ca postul meu a fost desfintat pe motiv ca nu am studii superioare. Pentru linistea mea am consultat un avocat ales ca fiind specialist in Legislatia Muncii, care imi spune ca actiunea dl. Director este un abuz, dupa care in data de 12.04.2008, i-am pus la dispozitie domnului Director Durau Nicu o lista cu 33 de posturi in care eu pot lucra (posturi care au ramas libere in urma aplicarii Regulamentului de incetare a activitatii cu art. 55 lit. b, din 13.02.2008, aprobat prin Hotararea Consiliului de Administratie nr. 680/07.03.2008.
Mentionez ca organigrama societati SC ALRO SA pe anul 2007 corespundea unui numar de circa 4.084 de posturi, iar organigrama pe 2008, aprobata tot prin Hotararea CA nr.680/07.03.2008, corespunde unui numar 3716 salariati cu un efectiv de 367 mai mic decat in anul 2007.
In data de 24.04.2008 in jurul orei 13.00,am fost chemat pentru o discutie personala de seful meu D-l ing. Danciu Nicolae care indeplineste functia de Dir. adj. Resurse Umane ce a avut urmatorul subiect:
- sa parasesc societatea.
In sustinerea idei de a parasi societatea s-a invocat reducerea postului meu pe motiv ca nu am studii superioare si ca sunt cel mai in varsta salariat din colectivul de formeaza Serviciului Proiectare si Optimizare Procese de Munca.
A verificat fisa personala si a constatat ca mai am doi ani pana la data cand as putea solicita iesirea la pensie anticipat. Mi-a spus ca imi da o gramada de bani, adica 60% din salariu pentru 30 de ani lucrati in unitate, 2000 $ prima si 4500 lei ajutor de somaj, iar pana mi se deschide dreptul la pensie m-a indrumat sa duc cartea de munca la o societate privata.
Din discutia purtata i-am amintit ca aceasta stire mi-a fost adusa la cunostiinta si de domnul Ing Durau Nicu Director de Resurse Umane care m-a instintat ca postul meu s-a redus pentru ca nu am studii superioare. Din discutiile purtate in contradictoriu, a ramas ca eu sa gasesc solutii pentru un alt loc de munca la care nu se cere studii superioare. A doua zi i-am prezentat si dumnealui tabelul cu cele 33 locuri de munca ramase libere in urma plecari unor salariati ce aveau studii medii potrivit aceluias Regulament de incetare a activitatii cu art. 55 lit. b, din Codul Muncii.
La consultarea acestuia Domnul dir. Adj. Ing. Danciu Nicolae mi-a adus la cunostiinta caci cunoaste acest tabel si dumnealui nu este de acord ca eu sa ocup unul din cele 33 de posturi ramase libere. Atunci i-am amintit domnului director ca sunt foarte multi salariati care au dreptul la pensie si cu acestia si-ar putea indeplini obiectivul propus dar nu a vrut sa auda de asa ceva, dumnealui vrea ca eu sa plec din societate situatie pe care o cunosteam de cativa ani pentru ca, nu numai o data a venit in biroul nostru si de fata cu toti colegii mei imi zicea ca pentru mine are sa-i propuna Directorullui General dl. Ing. Dr.Dobra Gheorghe desfacerea contractului individual de munca.
Faptul ca nu imi mai pot desfasura activitatea pana la deschiderea dreptului la pensie inseamna ca eu am suferit o mare nedreptate asa cum a catalogat-o si doamna avocat Cristina Boros din Targul Mures.
Aceasta inseamna ca eu mereu, am suferit in mod real umilinte, neliniste si surmenare fizica si psihica din partea angajatorului si uneori aceste abuzuri au fost realizate cu intentie, pentru ca acesti oameni au toate mijloacele necesare de asi bate joc de noi si nu au frica de nimeni.
Acelasi lucru mi-a fost propus si de domnul Ing Durau Nicu Director de Resurse Umane.
Pe langa presiunile exercitate de angajator asupra mea � Notificarile din data de 21.04.2008 cat si cele din data de 22.07.2008 au drept scop, concedierea imediata a salariatilor incomozi, sau acceptarea plecarii conform Regulamentului de incetare a activitatii cu art. 55 lit. b, din Codul Muncii aprobat prin Hotararea Consiliului de Administratie nr. 680/07.03.2008.
In anul 2008 prin aceste procedeie au fost obligati sa plece peste 1200 salariati.
In data de 15.08.2008, perioada in care am fost internat in Spital sunt din nou hartuit si stresat cu o scrisoare care contine adresa nr. 5733/13.08.2008, prin care sunt chemat pentru discutii.
Discutiile aveau acelas subiect � sa imi dau demisia.
Actul administrativ Nr. 5375 din 22.07.2008, emis de SC ALRO SA dovedeste afirmatia mea si poate fi definit (doctrinar), pe baza definitiei legale, ca fiind actul juridic unilateral cu caracter individual, emis de catre intimata SC ALRO SA in vederea modificari raporturilor juridice.
In consecinta, actul administrativ propriu-zis este:
- o manifestare de vointa facuta cu scopul de a produce efecte juridice (de a da nastere, a modifica sau a stinge raporturile de munca);
- este un act juridic unilateral, in sensul ca manifestarea de vointa este a unei singure parti (in speta a SC ALRO SA ).
Dupa parerea mea consider ca actiunea angajatorului prin domnul Ing Durau Nicu Director de Resurse Umane si domnul dir. Adj. De resurse Umane ing. Danciu Nicolae este abuz al dreptului de concediere, pe care il exercita cu cu exces de zel, anormal, contrar destinatiei normale a dreptului, fara just motiv, invocand pretexte in loc de motive, afirmand inexactitati, urmarind a face un rau cauzator de prejudicii.
- Am 30 de ani in societate si nu am nici o sanctiune.
- Inainte de a ocupa functia de tehnician-normator am fost specialist in meserie;
- Am facut inovatii pentru societate,
- In SC ALRO SA am muncit �n locuri de munca inferior salarizate, situa�ii care mi-au accentuat stresul �i disconfortul psihic.
Ce trebuie de asemenea remarcat este maniera, atitudinea �n care s-au desf�urat toate aceste ac�iuni ale domnului Dir. Adj. de Resurse Umane ing. Danciu Nicolae �i aume o atitudine v�dit indimidatoare, o prim� �ncercare de destabilizare a subsemnatului.
O �ncercare prin care se dorea ca subsemnatul s� nu mai fiu sigur pe ac�iunile mele.
De altfel �n cadrul h�r�uirii morale, indimidarea este primul pas, �n vederea �destabiliz�rii subiectului supus h�r�uirii�.
�ncercarea de destabilizare profesional� a continuat din partea doamnului Dir. Adj. de Resurse Umane Ing. Danciu Nicolae prin completare fisei de apreciere de mai multe ori astfel ca sa nu mai obtin calificativul ,,foarte bun� cum l-am avut 23 de ani.
Chiar �i �n situa�ia �n care ar fi existat motive temeinice de reducere de personal, a� fi avut dreptul s� cunosc aceste motive deoarece fac parte din acest serviciu de 24 de ani.
Este evident c� toate aceste presiuni sunt anormale �i urm�resc un singur scop: destabilizarea �i culpabilizarea mea.
Intimid�rile au continuat la un nivel superior.
Tratament diferen�iat �i supraveghere excesiv�
De-a lungul anilor 2007 - 2008 am fost supus unui tratament diferen�iat cu singurul scop de a m� �icana, de a crea presiune psihic� �i profesional� asupra mea �i de a m� h�r�ui permanent.
Sunt singurul salariat din acest serviciu care nu a mai primit prima la beneficiu si alti angajati de 2 luni veniti in unitate au primit.
Am cerut acelasi spor de munca pe care il au colegi mei si am fost refuzat.
Obligarea la redactarea unui raport zilnic de activitate
Mi s-a adus la cuno�tin�� c� �ncep�nd cu data de 04 ianuarie 2008 a fost impus� raportarea zilnica a lucrarilor �i c� eu a� reprezenta aceast� cauz� a �nenorocirii�.
�n realitate, f�r� a contesta necesitatea acestei masuri pe care am considerat-o extrem de util�, trebuie men�ionat c� aceast� masura a fost introdus� �n mod special pentru a m� urm�ri, supraveghea �i eventual v�na orice moment de neexecutare a sarcinilor pentru a o transforma �ntr-o abatere disciplinar�.
Acest aspect nu m-ar fi deranjat dac� ar fi fost o practic� constant� cel pu�in la nivelul de Serviciu, �ns� am fost singurul obligat s� redactez un raport de activitate zilnica, pe care il prezentam Domnul dir. Adj. De resurse Umane ing. Danciu Nicolae .
Care ar putea fi fost finalitatea acestui raport zilnic de activitate, dac� nu crearea unei presiuni psihice �i profesionale �i a h�r�uirii mele?
Izolare
Printre metodele de h�r�uire moral� se �nscrie �i izolarea subiectului supus h�r�uirii �n vederea unei mai bune manipulari a psihicului acestuia. Acest lucru s-a �nt�mplat �i �n situa�ia mea.
� Tragerea pe linie moart�
Mi s-a refuzat �n mod sistematic tramsmiterea informatiilor de serviciu , fiind transmise numai la colegii mei.
Perfectionarea profesionala reprezinta o obligatie a tuturor salariatilor consfintita de lege si nu mi-am inchipuit ca as putea fi impiedicat �n realizarea acesteia.
Eu nu am fost inclus la cursuri pe calculator cand au fost facute in societate si am platit o societate particulara sa ma invete lucrul pe calculator.
�n fapt, adev�ratul motiv al refuzului de a nu fi inscris la acest curs, nu �l constituie nici lipsa elementelor formale, nici lipsa interesului meu pentru a lucra pe calculator ci pur �i simplu �nchiderea barierelor de formare profesional�.
Demnitatea �n munc�
Conform art. 39 alin. 1 lit. e) din Codul muncii salariatul are dreptul la demnitate �n munc�.
Acestui drept al salariatului �i corespunde obliga�ia corelativ� a angajatorului de a se ab�ine de la orice act/gest care ar putea aduce atingere demnit��ii �i onoarei salariatului. De asemenea, aceasta presupune c� locul de munc� al salariatului trebuie s� fie astfel organizat �nc�t �i nu lezeze demnitatea salariatului.
Demnitatea �n munc� mi-a fost �nc�lcata �n mod flagrant de seful meu Domnul dir. Adj. de Resurse Umane ing. Danciu Nicolae �n mai multe r�nduri, cel mai semnificativ fiind incidentul de a transmite la sectii Procedura Alro Cod: PO � 650/28.05.2008, CONCEDIERE PENTRU MOTIVE CARE NU TIN DE PERSOANA SALARIATULUI , si
lista cu salariati propusi de dumnealui pentru concedieri individuale printre care la numarul 16 era trecut si numele meu.
Momentul a fost unul de umilin�� maxim� �n condi�ile �n care eu mergeam la sectie pentru a executa sarcinile primite de la dumnealui, iar sefii de sectie nu mai discutau cu mine ca stiau ca eu voi fi concediat.
A fost un moment penibil pentru mine, care dep�e�te cu mult limitele unei normale colabor�ri profesionale �i ierarhice.
Se continua discriminarea la nivel superior prin emiterea Deciziei nr 2473/04.09.2008, decizia de concediere emisa in timpul cand ma aflam in incapacitate temporala de munca.

II. Cu privire la plata salariului si altor drepturi salariale:

�n mod umilitor, nelegal, injust �i f�r� nici un temei nu mi s-a acordat marire de salariu in ultimi ani, pe cand colegilor mei li s-a acordat doua-trei mariri de salariu in aceeasi perioada de timp.
Abuzul de func�ie pe care l-a exercitat seful meu Domnul dir. Adj. de Resurse Umane ing. Danciu Nicolae avea unicul scop de a continu� h�r�uirea la care am fost supus de la �nceputul anului 2008.
�n conformitate cu dispozi�iile art. 154 alin. (1) �i (2) din Codul muncii, salariul reprezint� contravaloarea muncii prestate iar pentru munca prestat� fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat �n bani.
Potrivit clauzelor contractului colectiv de munca la nivel de societate art. 37 (4) salariatii beneficiaza de prima de vacanta, de prima de Paste si de Craciun � 75 % din salariu de baza plus sporurile permanente, la care se adauga tichetele cadou in valoare de 150 lei/persoana.
Potrivit art. 7 alin. 2 din Legea 130/1996 contractele colective de munca incheiate cu respectarea dispozitiilor legale, constituie legea partilor, iar potrivit art. 30 din aceeasi lege, executarea acestuia este obligatorie pentru partile contractante.
Din formularea expresa a Legii rezulta ca angajatorul si-a asumat obligatia acordarii acestor drepturi si ca aceasta clauze si-a produs efecte asupra contractelor individuale de munca ale tuturor angajatilor, creand in favoarea acestora, drepturi asupra carora nu se poate tranzactiona sau la care nu se poate renunta.
1. Eu ma consider discriminat deoarece sunt singurul salariat care nu a primit prima de Craciun � 75 % din salariu de baza plus sporurile permanente, la care se adauga tichetele cadou in valoare de 150 lei/persoana.
Clauzele Protocolului incheiat intre patronat si Sindicate pe anul 2008, privind plata primei de Craciun � 75 % din salariu de baza plus sporurile permanente, la care se adauga tichetele cadou in valoare de 150 lei/persoana, ca parte componenta a salariului, la care face referire art. 37 (4) din contractul colectiv de munca la nivel de unitate sunt aplicate pentru toti salariati, dar nu si pentru mine deoarece Sefii mei dl. Dir. Adj. de Resurse Umane ing. Danciu Nicolae si dl. Ing. Durau Nicu Director Resurse Umane nu vor sa imi acorde aceste drepturi.