Codul Muncii

Nu codul muncii in sine e problema, ci legislatia prin care toti angajatii sa fie in mod obligatoriu reprezentati in cadrul firmei unde lucreaza de o delegatie a personalului (staff delegation) al carei numar sa fie in functie de numarul de anagajati din firma/ societate. Acesti membri ai delegatiei sa fie obligatoriu membri ai unui sindicat din ramura. Aceasta delegatie vegheaza in mod permanent la respectarea relatiilor de munca, a protectiei muncii, samd si daca in urma discutiilor cu patronul nu se ajunge la nici un acord, atunci se informeaza sindicatul respectiv care va continua discutiile/ negocierile in numele anagajatului. Scopul este de a se evita litigiile costisioare printr-un aranjament amiabil ( regula consensuala aplicata pe larg in tarile occidentale). Alegerile de membri ai delegatiei de personal se fac periodic, de regula la 5 ani, in conditiile prevazute de lege si asemanatoare alegerilor parlamentare, prin vot direct si secret, timp in care patronul nu are voie prin lege sa-i licentieze. In unele tari din occident, la un numar de peste 500 de anagajati, seful delegatiei de personal are dreptul prin lege la un birou unde lucreaza 100% pt sindicat si este platit de patron. (pt referinta, dau exemplu legislatia din Luxemburg). La ora actuala angajatii din sistemul bancar nu au un sindicat si bancile procedeaza la licentieri in mod abuziv, prin procedura de "mobbing", in urma careia angajatul adus in stare de disperare ori demisioneaza ori este dat afara cu gresala grava. Situatii dramatice pt angajat se ivesc in acest fel, pt. ca plecarea prin licentiere este trecuta in cartea de munca, ceea ce ii reduce sau elimina sansele de a fi re-anagajat. Stampila de somer pe cartea de munca este un ostracon pt cariera anagajatului bancar, in special. In lipsa unui sindicat bancar sau a delegatiei de personal, angajatul va trebui sa-si angajeze un avocat si a porni de unul singur un litigiu costisitor si indelungat, atit pt el cit si pt autoritatile judiciare si asa coplesite de dosare. Un anagajat bancar implicat intr-un litigiu cu o banca are f. putine sanse de a fi reangajat. Bancile stiu acest lucru si abuzeaza fara limite. In occident nu exista carti de munca. Historicul de cariera al unui individ se mentine de casa de asigurari sociale care emite in fiecare an angajatului bilantul detailat al carierei profesionale, cu cotizatiile platite si cuantumul perioadei de contributii la asigurarile sociale (pensie). Cartea de munca, pe post de cazier, este o relicva penibila si dureroasa a sistemului comunist care trebuia sa stie orice miscare (gresita) a angajatului. Avantajul obligativitatii reprezentarii angajatilor de propria delegatie/ sindicat trebuie generalizat,pt. ca nu este roulul protectie consumatorului sau al politiei sa cerceteze abuzurile patronilor din banci sau alte societati financiare/ audit unde oamenii sunt epuizati de munca la birou prin "mobbing" sau abuzurile patronilor din constructii/ drumuri unde muncitorii muncesc la 40 grade C fara nici o protectie. Este obligatia delegatiei de personal, a sindicatului de a veghea la respectarea legislatie muncii, nu a politiei, a procuraturii, a jurnalistilor sau a protectie consumatorului.