FMI

FMI dicteaz�, Rom�nia onoreaz�. De ce?
Intrat�, de aproape doi ani, sub pulpana deloc protectoare a Fondului Monetar Interna�ional, Rom�nia se vede umilit� din toate punctele de vedere, at�t economic, c�t și politic. Este evident, ast�zi, ca decizia de a �ncheia �n grab� un acord cu FMI a fost determinat� at�t de promisiunile electorale ale pre�edintelui B�sescu și de incompetenta guvernului instalat �n decembrie 2008, c�t si de dezinteresul unor instituții hotaratoare �n acest demers, respectiv Banca Na�ional� a Rom�niei.
In fata unui deficit bugetar de peste 5,5 %, descoperit �n ianuarie 2009, precum si iminen�a crizei in societatea rom�neasca aflat� �nc� sub euforica stare de boom a anilor 2007-2008, decidentii de atunci (si acum la c�rmuire) au avut de ales �ntre sfidarea viitorului si inchistarea �n sine. Au ales pe cea din urma. Se credea ca asa vor fi mai pu�ine b�t�i de cap si, vorba pre�edintelui Basescu, se va dibui mai repede ancora stabilitatii.
A�adar, �n marea volbura ce venea, Rom�nia a ales varianta cea mai facil�. Ancora FMI-ului. O institu�ie care se afla, la vremea respectiva cam pe marginea pr�pastiei. Adic� nu prea mai avea clien�i. "Beneficiarii" cei mai importanti, s�tui de binefacerile "reformelor structurale" dictate de FMI, cum ar fi Brazilia, Argentina, Uruguai, Filipine, Indonezia au rambursat, �n avans, ratele la creditele convenite. In 2008, FMI a acordat credite numai �n valoare de 16 miliarde $. �n 2003, suma contractat� fusese de peste �ase ori mai mare (103 miliarde $). Pentru a-si aduna lichiditati, �n 2008 si 2009, FMI vinde cca 403 tone de aur, din care aproape 200 tone c�tre India, Insulele Mauricius si Sri Lanka, restul luand o cale ne�tiut�, deoarece nico tranzac�ie nu a fost f�cut� public�.
R�s�ritul crizei �n emisfera nordic� (aten�ie! ��rile emergente din sud nu au fost și nici nu sunt "lovite" de criza) este man� cereasc� pentru institu�ia de la Washington. Intre noiembrie 2008 si mai 2010, FMI a �ncheiat acorduri stand-by �n valoare de 180 miliarde $, din care 110 miliarde destinate Greciei, restul c�te 20 miliarde Ungariei și Rom�niei, apoi Ucrainei, Letoniei, Serbiei, Islandei, Belarus, Bosniei și Moldovei. In total 10 state mici și mijlocii. In unele tranzacții s-au mai al�turat și UE sau BM.
Cu ce s-au ales aceste state din "ajutoarele" FMI. Majoritatea cu știrbirea suveranit�ții naționale �n gestionarea economica, cu reforme care nu dau rezultate, cu nemultumiri sociale. Guvernele care au avut �nc� demnitatea național� au reacționat la timp, nesupun�ndu-se fara condiții FMI. A se vedea cazul Ungariei.
Altele nici nu au intrat �n "jocul' institutiei financiare de care vorbim. Este cazul Poloniei, țar� care �n 2007-2008 nu str�lucea prea mult fata de Rom�nia. Dimpotriv�, avea deficit bugetar sanctionat, in repetate r�nduri, de Comisia Europeana, avea datorie publica de aproape 200 miliarde $ (de aproape 10 de ori mai mare dec�t a Rom�niei), șomaj de 11-12%, �ntreaga industrie extractiva menținut� �n viata cu subvenții (ca și �n prezent) etc. Dar guvernul de la Varșovia nu s-a "pierdut cu firea" A fost și mai precaut. A strans un fond de solidaritate de cca 20 miliarde Euro, a valorificat la maxim tragerile de fonduri europene, a �nceput, cu bani europeni, un vast program de infrastructura rutiera, aeroportuara și sportiva (�n �nt�mpinarea Campionatului european de fotbal din 2012), a �ncheiat �n 2009 și 2010 doua acorduri tip "'precautionary" cu FMI, iar acum altul de 30 miliarde $, astfel incat și-a menținut cea mai importanta crestere economica din UE.
Cum precizam mai �nainte, de frica viitorului, guvernanții noștri au strigat �n gura mare ca va veni criza și ne trebuie ajutor. Cum sa nu reactioneze potențialii creditori privati si sistemul bancar la o asemenea alarma trasa chiar din Bucuresti. Atunci a venit FMI si ne-a ajutat cu 20 miliarde $. Rezultatul? ZERO.
Criza s-a ad�ncit, s�r�cirea populației este �n creștere, guvernarea tarii se face dup� cum dicteaz� un anume domn Franks. M�surile anticriza ale guvernului sunt inexistente, pentru ca nu are nici capabilitate tehnica si nici marja de manevra din partea FMI. Unde sunt "reformele structurale" convenite cu FMI? Vor ap�rea ele si, mai ales, in ce vor consta? Celebra lege a salariz�rii unice este un paleativ, nu va produce efecte in structura economica, eventual, �n diminuarea ponderii anvelopei salariale in PIB. La fel și legea sistemului de pensii. Cum poate sa planifice un guvern echilibru �n acest domeniu cand baza de sustinere a pensiilor scade datorita diminu�rii contribuabililor si decalajului tot mai �nsemnat ce se creeaza in "piramida' varstelor intre populația activa si cea de peste 65 de ani. Iar efectele "reformelor" guvernului de ast�zi se vor r�sfr�nge cu mai mare impact in "gap-ul" demografic pe termen mediu si, mai ales, pe termen lung.
Orientarea economica a tarii trebuie schimbata pana nu este prea t�rziu. Romania nu trebuie sa mai onoreze "dictatele" FMI.
Guvernul actual, sau cel care va veni, este obligat sa sprijine cre�terea economica. Aceasta se poate obține numai prin acțiuni de stimulare a consumului intern și a producției. Doua p�rghii de relansare pe care executivul Rom�niei le-a strivit in ultimii ani. Cu acordul tacit al Bancii Naționale. Guvernul sa �nceteze cu obedienta fata de o institu�ie financiar� interna�ional� care a dat gre� �n toate "indicațiile" sale, la noi si aiurea, si sa-si intocmeasca propriul pachet de politici. Bani exista. Prima resursa este Uniunea Europeana, care ne-a alocat, intre 2007-2013, cca 32 miliarde euro si din care am utilizat nici 10 %. In comparație, Polonia va atrage in 2011, numai pentru infrastructur�, peste 3 miliarde Euro. Tot at�t c�t a "consumat" Rom�nia �n peste trei ani si jum�tate in cele 7 PO si alte fonduri, inclusiv cele structurale. Acesta este paradoxul "strategiei" Rom�niei de ie�ire din criza: am avut si avem fonduri puse la dispoziție de UE si ne afundam in criza, sub pav�za at�t de necesarelor si ineficacelor "reforme structurale" impuse de FMI.
Singura reușit� a "parteneriatului" cu FMI a fost sporirea incredibila a stocului datoriei externe. In 10 ani, de peste 10 ori, adic� de la 11,16 miliarde $ in anul 2000, la aproape 120 miliarde $ in 2010.
Acum, la București se discuta despre posibilitatea unui nou acord de �mprumut. Se auzea, la un moment dat, de un acord tip "precautionary". Aceasta este o invenție recent� a FMI de a acorda linie de credit f�r� precondiții din partea creditorului. Pana in prezent, numai Mexicul, Polonia si Venezuela au beneficiat. Deoarece acordul "precautionary" presupune o economie s�n�toasa, stabil� si cu previziuni de creștere economica. Ei bine, Rom�nia va avea, probabil un "precautionary", dar tot stand-by. Adic� Rom�nia nu �ndepline�te, �n ianuarie 2011, niciuna dintre condi�iile mai �nainte amintite. Altfel spus, guvernarea economica a tarii se va face tot la "indicatiile" Fondului. Despre acest tip de acord, Guvernatorul B�ncii Naționale spunea ca miza noului acord este, de fapt, "continuarea reformelor". Cata ironie ne poate oferi soarta, domnilor!
Constantin Radut