Europa: confederatie cu mai multe viteze

Europa: confederatie cu mai multe viteze, iata ce ne asteapta
Criza economica din Grecia, mai ales, si atitudinea haotica a statelor membre fata de problematica in cauza a adus, din nou, in actualitate statutul geopolitic al Uniunii Europene. Presedintele Romaniei nu este deloc original atunci cand tot invoca "riscul de a lansa" sintagma Statele Unite ale Europei. De la Tratatul de la Roma, din 1957, prin care s-a constituit Comunitatea Economica Europeana si pana in prezent, unitatea strategica a Europei a fost mereu in obiectivul statelor initiatoare si motoare ale UE. Asa se face ca pana in 1968 Europa comunitara detinea, deja, o uniune vamala si o piata agricola comuna. Termenul de Piata Comuna europeana era deja consacrat in anii 70'-80'. In 1993, Comunitatea Europeana este rebranduita in Uniune Europeana, conform deciziilor Tratatului de la Maastricht. Totusi, Tratatul de la Lisabona (care trebuia sa fie "legea suprema'-"constitutia", intrat in vigoare la 1 ianuarie 2009), nu se dovedeste viabil pentru crearea unei unitati si a unei entitati economice, politice, strategice si militare a UE, asa cum se credea.
Cum am amintit, brambureala aparuta in instantele europene si nationaloe vis-a-vis de situatia din Grecia a pus si mai multa umbra pe idealurile anilor 70', 80, sau '90.
Fie ca a fost vorba de ambitii britanice, sau germane, sau franceze, sau, mai incoace, olandeze sau nord europene, cert este ca Uniunea Europeana nu isi gaseste drumul de urmat.
Actualul statut al UE, acela de coalitie foarte heteroclita de state-natiuni, este marcat de divizare de interese si, finalmente, de neputinta in reglarea unei conduite si stabilirea unor decizii.
Asa apare, din nou, ambitia marilor puteri de a fi nucleul dur, "cercul dintai' al uniunii, in jurul caruia sa graviteze alte cercuri cu state mijlocii si mici, cu drepturi si raspunderi mai joase.
A spus-o franc, direct si fara ocolisuri Francois Hollanade (candidatul socialist la alegerile prezidentiale din Franta de anul viitor) si, probabil, viitorul presedinte al Frantei. In recenta dezbatere cu contracandidata sa, la "primarele" socialiste, Hollande nu s-a ferit sa arate raspicat si foarte determinat: "Europa nu poate sa continue asa" (n.n.: in raport cu solutionarea crizei economice din Grecia), in plan politic. "Europa celor 27 va ramane cum este, o confederatie, dar trebuie sa se constituie, in interiorul sau, un centru de avangarda, format din Franta si Germania".
Ideea nu este deloc noua si nici originala. Dimpotriva, este veche precum cea a Statelor Unite ale Europei. In varianta secolului XXI.